În acest articol vom studia principalele evenimente care au avut loc în fanerozoic, mai precis în prima sa era: paleozoicul. Era denumită paleozoic cuprinde 6 perioade: cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer şi permian.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Dacă în articolul anterior am descris istoria Universului până la naşterea Terrei, începând cu acest articol vom studia istoria Terrei. Perioada pe care o vom prezenta în articolul de faţă este precambrianul, perioada scursă dintre naşterea Terrei şi Cambrian.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Terra, formată acum 4,56 miliarde de ani, nu a fost mereu aşa cum o ştim azi. În trecut, Terra a fost lovită de meteoriţi de dimensiuni mari, pe suprafaţa sa au fost create forme de relief care astăzi nu mai există, au dispărut şi au apărut diverse specii vegetale şi animale.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Fosilele sunt resturi sau urme ale unor organisme, mai vechi de 10.000 de ani. Urmele sunt reprezentate de diferite dovezi care atestă existenţa anumitor organisme, precum cărbunii, ţiţeiul, gazele naturale, chihlimbarul, excremente pietrificate (coprolite).
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Scoarţa terestră este alcătuită din roci formate din unul sau mai multe minerale. Rocile variază mult datorită proceselor geologice de milioane de ani, ca eroziunea, erupţiile vulcanice, dezagregarea sau depunerea de sedimente, ce au influenţat proprietățile rocilor.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În acest articol vom prezenta în detaliu clasele de minerale, cu accent pe proprietăţile fizice şi chimice ale celor mai importante minerale din fiecare grupă. Veţi citi despre aur, diamant, turcoază, magnetit, sarea gemă, cuarţ şi multe altele.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Mineralele sunt elemente naturale care intră în alcătuirea rocilor din care este alcătuită Terra şi alte corpuri cereşti. Mineralele au structură cristalină. Au fost descoperite cam 4000 de minerale. La suprafaţa Terrei pot fi întâlnite mai frecvent aprox. 30 dintre ele.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În acest articol vom discuta despre relieful specific bazinelor oceanice. Trecerea dinspre continente spre bazinele oceanice se face prin marginile litorale. Marginile continentale prezintă trei componente: şelful, abruptul continental şi glacisul continental.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Dealul este o formă de relief mai joasă decât muntele, cu înălţimi cuprinse între 200-800 m. Podişurile sunt platouri formate prin eroziunea munţilor. Câmpia este caracterizată prin altitudini joase (până în 300 m), deci mai joase decât munţii, podişurile sau dealurile.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În episodul cu nr.11 al seriei noastre vorbim despre munţi şi vulcani. Munţii reprezintă cele mai înalte forme de relief terestre. O clasificare a munţilor se poate baza pe tipul plăcilor continentale implicate în formarea acestora.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Schemă a unei jerbe de radiaţii care se produce atunci când când o particulă cosmică cu o mare energie se ciocneşte cu atomii din atmosfera Pământului.
Pământul este bombardat continuu de raze cosmice de energii foarte mari. Această radiaţie a fost descoperită în 1912 de fizicianul german Victor Hess care a obţinut premiul Nobel pentru fizică în 1936. Nu există o teorie unanim acceptată privind razele cosmice.
- Detalii
- Scris de: Bădescu Alina Mihaela
Insulele sunt suprafeţe de uscat, de dimensiuni mai mici decât continentele, înconjurate din toate părţile de apă. Peninsulele sunt prelungiri ale uscatului în apă. Istmurile sunt porţiuni mici de uscat care leagă între ele două porţiuni mai mari de uscat.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Pentru un observator din spaţiu prezenţa omului Pământ este marcată în mod clar şi variat: modele regulate de terenuri agricole irigate, liniile desenate de drumuri şi căi ferate transcontinentale, barajele din sistemul hidrografic.
- Detalii
- Scris de: NASA
Ţărmurile sunt fâşii de uscat care intră în contact nemijlocit cu marea. Ele sunt formaţiuni foarte dinamice, care se modifică rapid datorită acţiunii apei asupra acestora. Fenomenele precum valurile şi mareele modifică continuu forma ţărmurilor.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Procese geologice precum eroziunea, depunerile sedimentare sau dezagregarea modifică puternic aspectul reliefului. Aceste procese stau la baza formării de noi forme de relief şi influenţează litosfera şi celelalte învelişuri ale Terrei.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu