În conformitate cu teoria fericirii durabile, faptul de a fi fericit şi menţinerea stării de fericire au de a face cu activităţile noastre de zi cu zi. Cercetările sugerează că 50% din fericirea noastră se bazează pe contribuţia genetică, 10% pe circumstanţele vieţii noastre, iar restul de 40% este determinat de activităţile noastre de zi cu zi. Dar există dovezi care sprijină această teorie?
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Lectorii captivanţi te influenţează să fii plin de încredere. Prezentatorii de programe ştiinţifice care sunt elocvenţi şi captivanţi (în rândul cărora se numără şi fizicianul Brian Cox) fac procesul de învăţare să pară distractiv şi uşor. Atât de mult încât un nou studiu relevă că ei îi fac pe ascultători să devină prea încrezători. Atunci când un prezentator prezintă informaţii complicate fără efort, studenţii au în mod eronat senzaţia că au dobândit o înţelegere fermă a materialului.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
În vremea noastră, standurile librăriilor sunt pline de cărţi de auto-ajutorare indicate în caz de depresie, dar pe care dintre ele ni le recomandă experţii şi care au efect? Liz Anderson de la Universitatea din Bristol şi colegii săi au analizat utilizarea acestui tip de cărţi în tratarea depresiei (Anderson şi ceilalţi, 2005). Ei au descoperit un număr de şase cărţi cu recomandări din partea experţilor, deşi doar una cu dovezi pentru eficacitatea ei.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Un studiu despre activităţile care induc anxietate, cum ar fi, vorbitul în public, a descoperit că răspunsul intuitiv – încercarea conştientă de a se calma – nu este cea mai bună strategie. În schimb, persoanele care, înainte de o încercare grea şi stresantă, au fost învăţate să spună „Sunt entuziasmat” s-au descurcat mai bine. Descoperirea contrară a ceea ce s-a intuit până acum provine dintr-o serie de experimente realizate de Alison Wood Brooks pentru a fi publicate în revista Journal of Experimental Psychology (Brooks, 2013).
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Poţi călători în jurul lumii cu un copil mai mic de 3 ani şi aproape sigur, copilul, odată cu înaintarea în vârstă, nu-şi va mai aminti nici măcar o excursie cu barca, un zbor cu avionul sau un apus. Acest lucru se datorează unui fenomen, cunoscut sub numele de amnezia copilăriei sau amnezie infantilă, ceea ce înseamnă că mulţi dintre noi ne pierdem primele amintiri autobiografice.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Creierul bărbaţilor are o conectivitate mai bună între partea din faţă şi cea din spate, în timp ce creierul femeilor are o mai bună conectare între cele două emisfere. Un nou studiu fascinant privind creierul, realizat pe 949 de tineri, a descoperit diferenţe uimitoare de gen între conexiunile neurale ale bărbaţilor şi ale femeilor.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Aproximativ trei milioane de americani au relaţii la distanţă, însă acestea rezistă? Contrar celor ştiute până acum, relaţiile la distanţă pot rezista, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Communication (Jiang & Hancock, 2013). Există doi factori care facilitează menţinerea relaţiilor la distanţă: partenerii să-şi transmită unul altuia informaţii cu caracter intim şi să aibă o opinie idealizată a celuilalt.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Un experiment de trei luni demonstrează importanţa unor noi activităţi provocatoare pentru persoanele în vârstă. Persoanele în vârstă sunt adesea sfătuite să se menţină active pentru o sănătate mintală, însă activităţile pasive cum ar fi ascultatul muzicii sau realizarea de puzzle-uri e posibil să nu fie suficient.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Copiii supradotaţi sunt ignoraţi în şcoală în ciuda uriaşei contribuţii pe care o pot aduce în viitor pentru societate. Autorii celui mai mare studiu realizat vreodată pe copii supradotaţi se întreabă dacă sistemul de învăţământ oferă suficient sprijin pentru tinerii foarte talentaţi. Într-un studiu american longitudinal au fost aleşi 320 de elevi care s-au plasat în top (0,01%) prin rezultatele obţinute la testele SAT (de evaluare a raţionamentului verbal şi matematic, obligatorii în sistemul de învăţământ american).
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Povestirile îşi lăsă amprenta asupra minţii, atât psihologic, cât şi neurologic. Un nou studiu în care creierele participanţilor au fost scanate înainte, în timpul şi la cinci zile după citirea unui roman, a descoperit existenţa unor modificări neurologice persistente (Berns şi colaboratorii, 2013). În cursul acestei cercetări, unui număr de 19 de persoane li s-a cerut să citească cartea lui Robert Harris, "Pompeii".
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Baza neuronală a dislexiei ar putea fi descifrată în cele din urmă - arătând că problema poate rezida în comunicarea defectuoasă dintre diferitele zone ale reţelei cerebrale a limbajului. Descoperirea ar putea rezolva o dezbatere de lungă durată privind originile dificultăţilor de citit şi de scris ale dislexicilor.
- Detalii
- Scris de: Simon Makin
Pofteşti la încă o felie de tort sau la un pahar de vin în plus, deşi ştii că nu-ţi face bine. E dilema clasică a autocontrolului. Dar, din fericire, există o portiţă de scăpare, căci uneori îţi acorzi singur dreptul la răsfăţ în plan mental: "Ei bine, am muncit din greu azi, aşa că voi mai lua o felie de tort sau un pahar de vin." Este manifestarea unei ‘auto-indulgenţe‘.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Studii recente au dezvăluit exact modul în care lipsa somnului poate conduce la o poftă puternică pentru alimentele nesănătoase. O cercetare recentă de la UC Berkeley a scanat creierele a 24 de participanţi după un somn de noapte odihnitor, respectiv după o noapte de somn prost (Greer şi colaboratorii, 2013).
După un somn perturbat, s-a constatat o activitate crescută în profunzimea creierului, zonă asociată în general cu recompensele şi comportamentul reflex.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
De ce cei mai mulţi oameni din lume sunt credincioşi? Unii spun că acest lucru se întâmplă deoarece suntem în mod natural predispuşi să credem într-un zeu sau în zei şi că religia a conferit strămoşilor noştri avantaje evolutive. Dar dacă aşa stau lucrurile, cum de există peste o jumătate de miliard de atei în lume? Una dintre teorii este că ateii îşi suprimă conştient instinctele lor religioase, reuşind să o facă în mod variabil. Un nou studiu oferă suport experimental acestei idei.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Adevărurile simple referitoare la creier sunt rare, dar unul dintre acestea este că, în cazul majorităţii oamenilor, funcţia lingvistică este localizată, în principiu, în emisfera cerebrală stângă. Statisticile variază în funcţie de măsurătorile folosite, dar aşa stau lucrurile pentru aproximativ 95% dintre dreptaci şi cam 75% dintre stângaci. Totuşi, atunci când vine vorba despre creier, puţine lucruri sunt necomplicate.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett