Teoretic, legile mecanicii cuantice – în mod particular „teorema ne-clonării” – garantează că orice încercare de a falsifica o carte de credit, factură, monedă sau bun va fi sortită eşecului dacă obiectul este injectat cu informaţie cuantică.
- Detalii
- de: Lisa Zyga
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Datele arhivate provenite din misiunea Envisat joacă un rol important în cartografierea alunecărilor de teren în Elveţia. Vastele arhive cu date se dovedesc a fi foarte utile pentru reprezentarea deformărilor terenului.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Un cercetător de la Universitatea Purdue a observat dovezi clare ale existenţei unor particule de mult căutate, aşa-numiţii fermioni Majorana, particule speciale prin care s-ar putea descătuşa potenţialul computerelor cuantice “tolerante la erori”.
- Detalii
- de: Elizabeth K. Gardner
- Ştiri ştiinţă. Fizică
În toamna anului 1922, când Premiul Nobel pentru Fizică i-a fost acordat fizicianului Albert Einstein, celebru deja la acea dată, acesta se afla la bordul unui vas care-l transporta către Japonia. Al 13-lea volum al unei colecţii de lucrări ale sale acoperă şi acest episod.
- Detalii
- de: Brian Bell
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă internaţională de fizicieni a rescris o pagină din fizica cuantică folosind laboratorul Universităţii din Florida, denumit la un moment dat cel mai rece loc din Univers. Un articol publicat în numărul din 20 septembrie al revistei Nature descrie experimentul.
- Detalii
- de: Donna Hesterman
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Imaginaţi-vă un un ceas care măsoară perfect timpul pentru totdeauna, chiar şi după dispariţia căldurii din Univers. Aceasta este caracteristica extraordinară din spatele unui dispozitiv cunoscut sub interesantul nume de „cristal spaţiu-timp”.
- Detalii
- de: Lynn Yarris
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Una din primele observaţii care au indicat existenţa materiei întunecate invizibile a fost făcută în 1933 când astronomul Fritz Zwicky a observat că roiurile de galaxii erau mult mai active decât ar fi trebuit, judecând după masa stelară vizibilă din care erau compuse stelele.
- Detalii
- de: Lisa Zyga
- Ştiri ştiinţă. Fizică
În lumea moleculelor cu cât mai mulţi electroni sunt schimbaţi, cu atât mai strânse vor fi legăturile care se formează. Cele mai detaliate imagini care redau legături chimice ale unei molecule arată clar ceea ce modelele la scară largă au presupus mult timp.
- Detalii
- de: Lisa Grossman
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Aceste picături de lichid într-adevăr plutesc în aer. Nu este vorba despre un truc fotografic şi nici despre procesarea picăturilor în spaţiu în condiţii de microgravitaţie. Însă NASA are o implicaţie în acest fenomen ciudat... Vedeţi despre ce e vorba.
- Detalii
- de: New Scientist
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Ca o dovadă a faptului că lucrurile funcţionează diferit la scară cuantică faţă de scara clasică, fizicienii au descoperit că o problemă pe care o rezolvi uşor într-un context clasic, nu poate fi rezolvată în mod non-contradictoriu şi complet într-unul cuantic.
- Detalii
- de: Lisa Zyga
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Unul dintre cele mai mari mistere ale Universului – cauza pentru care explodează stelele - ar putea fi explicat de o particulă similară bosonului Higgs. Teoria lansată de astrofizicianul Dr. Charles Wang de la Univ. din Aberdeen va fi testată în decembrie la CERN.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Fizicieni de la Universitatea din Viena şi ai Academiei de Ştiinţe Austriece au reuşit o teleportare cuantică pe o distantă record de 143 km. Experimentul este un pas major către comunicarea cuantică pe bază de sateliţi. Rezultatele au fost publicate în revista Nature.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Atunci când geologul Catherine Peters, de la Universitatea Princeton, a aflat despre planul de a realiza un laborator de ştiinţă, la cea mai mare adâncime din lume, într-o mină de aur în Dakota de Sud, a văzut şansa de a aborda o provocare urgentă...
- Detalii
- de: Paul Preuss
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O nouă exoplanetă superterană (super-pământ) a fost descoperită în regiunea locuibilă a piticei roşii Gliese 163 de echipa europeană HARPS. Planeta, denumită de astronomi Gliese 163c, are o masă minimă de 6.9 ori mai mare decât a Pământului.
- Detalii
- de: Abel Mendez Torres
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Principiul de incertitudine enunţat de Heisenberg este unul dintre principiile fundamentale ale mecanicii cuantice. În forma lui cea mai familiară, principiul afirmă că, la nivel atomic, este imposibil să măsori un sistem fără să afectezi starea sistemului măsurat.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
