O infrastructură energetică prin care să circule energie regenerabilă şi curată reprezintă una din modalităţile de a combate schimbările climatice, de a stabiliza preţurile pentru energie, de a diminua mortalitatea cauzată de poluarea aerului şi de a crea noi locuri de muncă. Totodată, acest procedeu reprezintă şi o provocare foarte dificilă. Mark Z. Jacobson, profesor de inginerie civilă şi inginerie a mediului la Universitatea Stanford, ajutat de colegii săi, a realizat un studiu în care explică modul în care fiecare din cele 50 de state ale SUA poate avea o energie 100% curată şi regenerabilă până în anul 2050.
- Detalii
- de: Bjorn Carey
- Ştiri tehnologie
Erupţiile solare au provocat dispariţia unei mari părţi a atmosferei marţiene în trecutul îndepărtat al acestei planete, distrugând un climat care a fost propice dezvoltării vieţii, conform unui raport al NASA care prezintă primele rezultate ştiinţifice ale misiunii sondei orbitale MAVEN.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri Terra - astronomie
Utilizatorii de internet din România se confruntă cu o nouă ameninţare cibernetică de tip ransomware, prin care li se solicită plata unei recompense pentru decriptarea unor fişiere.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri tehnologie
MOO J1142+1527
O echipă de astronomi a descoperit prin intermediul a două telescoape NASA, WISE şi Spitzer, o aglomerare de galaxii extraordinar de îndepărtată, aflată la 8,5 miliarde de ani lumină distanţă şi care reprezintă cea mai îndepărtată structură cosmică observată în istoria astronomiei. Acest roi galactic cuprinde mii de galaxii, iar fiecare galaxie este formată la rândul ei din miliarde de stele. Galaxiile mai apropiate din acest roi sunt mai vechi şi mai mari decât celelalte (din roi), fiind rezultatul unor procese de canibalism galactic — de-a lungul timpului au înglobat galaxiile mai mici aflate în apropiere.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri Terra - astronomie
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prin intermediul structurii specializate, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, a emis pe 26.10.2015 propria evaluare cu privire la probabilitatea apariţiei cancerului în urma consumului de carne roşie şi de carne procesată. Verdictul? Consumul de carne procesată este clasificat în grupul 1 - împreună cu carcinogeni cunoscuţi, cum sub asbestul, tutunul, arsenicul şi alcoolul. Carnea procesată duce la apariţia cancerului de colon şi este implicat în apariţia cancerului de stomac.
- Detalii
- de: Bernard Stewart
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Coliziuni particule - CERN
China va începe construcţia celui mai mare accelerator de particule din lume între 2020 şi 2025. Instalaţia urmează să permită oamenilor de ştiinţă să afle mai multe despre funcţionarea Universului. "Planul conceptual va fi terminat până la sfârşitul lui 2016", a afirmat Wang Yifang, director al Institutului Chinez pentru Fizica Energiilor Mari, subordonat Academiei chineze de Ştiinţe, conform China Daily.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri tehnologie
Aproximativ 71% din suprafaţa planetei este acoperită cu apă, însă această apă este sărată. Îndepărtarea sării din apă nu este un proces uşor. Tehnologiile de desalinizare existente în prezent sunt costisitoare, necesitând o cantitate foarte mare de energie; prin urmare nu sunt la îndemâna statelor sărace. O echipă de cercetători de la Universitatea Alexandria din Egipt a reuşit însă să depăşească această problemă a consumului de energie, obţinând o metodă de filtrare simplă care este descrisă în revista Water Science and Technology.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri tehnologie
Un obiect spaţial neidentificat se va prăbuşi pe Pământ sau se va dezintegra în atmosfera terestră în 13 noiembrie, la aproximativ 56 de kilometri sud de Sri Lanka. Oamenii de ştiinţă nu ştiu deocamdată despre ce obiect este vorba.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri Terra - astronomie
În timp ce modulul Philae cobora spre cometa 67P/Ciuriumov-Gherasimenko, în urmă cu aproape un an, camera sa a obţinut imagini de detaliu fără precedent, de foarte aproape, ale suprafeţei acestui corp cosmic rătăcitor.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri Terra - astronomie
Pluto
Echipa de oameni de ştiinţă care se ocupă de misiunea sondei New Horizons a prezentat primul studiu bazat pe datele culese de sondă în timpul survolului planetei pitice Pluto, de acum 3 luni, studiu coordonat de Alan Stern şi publicat de revista Science.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri Terra - astronomie
Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul imunităţii elefanţilor împotriva cancerului, boală pe care aceste animale o dezvoltă rareori în comparaţie cu omul, în ciuda faptului ca organismul lor are mult mai multe celule, potrivit unui studiu publicat în revista Journal of the American Medical Association (JAMA).
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Peştera Mota - Etiopia
Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Eurohippus messelensis
Resturile unui fetus vechi de peste 48 de milioane de ani, inclusiv fragmente de ţesut moale, au fost descoperite în interiorul unei fosile ecvide, un vechi strămoş al calului modern, într-un perimetru cu fosile din Germania.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri Terra - astronomie
Agenţia spaţială americană, NASA, şi cea europeană, ESA, şi-au unit forţele pentru a proteja planeta în cazul unei eventuale ameninţări venite din spaţiul cosmic, de la numeroşii asteroizi aflaţi în sistemul solar.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri tehnologie
Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au câştigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2015 pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick şi de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universităţii Duke şi de la Institutul Medical Howard Hughes, şi de omul de ştiinţă turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN şi cum contribuie astfel la păstrarea informaţiei genetice.
- Detalii
- de: Agerpres
- Premiul Nobel
