Sondele spaţiale care folosesc gravitaţia Pământului pentru a obţine un impuls de viteză se mişcă mai repede decât ar trebui. Nimic din fizica cunoscută nu prezice această accelerare. John Anderson, inginer pensionat NASA, va fi foarte atent pe 13 noiembrie.
- Detalii
- Scris de: Michael Brooks
Cu zeci de milioane de ani în urmă, temperatura de la poli a fost de 15 sau 20°C. Să vorbim acum despre schimbările climatice. Eocenul a durat de acum 56 milioane de ani până acum 34 milioane de ani. Această eră vine cu ceva surprize majore, însă...
- Detalii
- Scris de: Michael Brooks
Ceva ce nu poate fi văzut şi mult mai mare decât orice altceva din Universul cunoscut trage un grup de galaxii spre el, cu o viteză enormă. Nu putem vedea ce e dincolo de orizontul vizibil al Universului, pentru că lumina emisă de dincolo de orizont nu a avut timp ca să ajungă la noi.
- Detalii
- Scris de: Michael Brooks
Începem azi o serie, în 13 episoade, despre fenomene, observaţii inexplicabile. Oricât ne străduim să dăm o explicaţie raţională lucrurilor, există mistere ce ne dau bătăi de cap. Descifrarea oricăruia poate duce la aflarea unor adevăruri profunde. Azi, despre axa diavolului.
- Detalii
- Scris de: Michael Brooks
Timp de decenii, omenirea a lansat misiuni pe Marte, în speranţa că va elucida enigma planetei celei mai asemănătoare cu Terra. Şi aşa cum se întâmplă cu misterele bune, multe dintre investigaţiile noastre nu au făcut decât să conducă la mai multe întrebări.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
În ultima parte a articolului privind principiul holografic şi posibila detectare a granularităţii spaţiu-timpului în cadrul experimentului GEO600, "vânător" de unde gravitaţionale, vorbim despre posibilităţile de testare şi implicaţiile confirmării principiului.
- Detalii
- Scris de: Marcus Chown
Principiul holografic schimbă radical concepţia noastră despre spaţiu-timp. Fizica teoretică a considerat pentru multă vreme că efectele cuantice produc convulsii haotice la scară mică. La acest nivel al realităţii "ţesătura" spaţiu-timpului devine granulară.
- Detalii
- Scris de: Marcus Chown
Una dintre teoriile recente ale fizicii teoretice este aceea că Universul nostru ar fi o hologramă. Deşi ideea poate părea, la o primă vedere, ridicolă, savanţii ce o susţin au argumente solide, pornind de la teoriile recente privind funcţionarea găurilor negre.
- Detalii
- Scris de: Marcus Chown
Suntem singuri? Această întrebare este la fel de veche precum umanitatea însăşi. De milenii oamenii şi-au îndreptat privirea către stele şi s-au întrebat dacă undeva acolo există şi alte fiinţe asemenea lor. Viaţa, similară cu a noastră sau nu, există şi în alt loc din sistemul nostru solar? Dar în galaxia noastră?
Până în 1992, când existenţa primei exoplanete a fost confirmată, era incert dacă mai există şi alte planete în afara celor din sistemul nostru solar. Astăzi ştim de existenţa a peste 1000 de planete şi planete candidat care orbitează alte stele. Îndeplinesc aceste planete condiţiile necesare dezvoltării vieţii? Ce condiţii favorizează formarea de planete terestre în cursul dezvoltării sistemului planetar? NASA poate contribui la soluţionarea acestor probleme prin dezvoltarea misiunilor create să găsească şi să caracterizeze sistemele planetare.
Înainte de a determina dacă e vorba de sisteme planetare capabile să sprijine apariţia şi dezvoltarea vieţii, trebuie să le găsim. NASA Science urmăreşte acest scop prin sprijinirea mai multor eforturi independente efectuate la sol şi prin dezvoltarea misiunii Kepler, un telescop spaţial dedicat identificării şi determinării gradului de răspândire (numărului de planete care însoţesc de obicei o stea) a planetelor extrasolare.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului What-are-characteristics-planetary-systems-orbiting-other-stars-and-do-they-harbor-life publicat de science.nasa.gov.
Traducere: Anamaria Spătaru
- Detalii
- Scris de: NASA
Nu numai că timpul este unul din marile mistere, dar în acelaşi timp deţine cheia pentru rezolvarea celei mai ambiţioase provocări din fizica teoretică, aceea de a cuprinde complexa lucrare a acestui vast univers într-o singură şi elegantă teorie: teoria totului.
- Detalii
- Scris de: Amanda Gefter
Ce este timpul? Aceasta este o întrebare care a preocupat unele dintre cele mai mari minţi ale lumii, încă de la filozofii antici, până la oamenii de ştiinţă ai Iluminismului şi chiar şi după acesta. Are ştiinţa modernă un răspuns clar privind natura timpului?
- Detalii
- Scris de: Stuart Clark
Continuăm prezentarea pe scurt a unei noi teorii cu privire la natura ultimă a realităţii pe care Lee Smolin şi alţi 3 colegi cercetători o propun în încercarea de a unifica relativitatea generalizată şi mecanica cuantică, teorie care are ca punct central aşa-numitul spaţiu-fază.
- Detalii
- Scris de: Amanda Gefter
Merge revoluţia lui Albert Einstein suficient de departe? Fizicianul Lee Smolin crede că nu şi alături de trei colegi urmăreşte să ducă relativitatea la un cu totul alt nivel. Cei patru ne invită să uităm de spaţiu-timp şi ne urează bun venit în spaţiul-fază.
- Detalii
- Scris de: Amanda Gefter
Foarte departe, într-o galaxie care seamănă uimitor cu galaxia noastră există o stea care seamănă remarcabil de bine cu Soarele nostru. Iar pe a treia planetă de la acea stea îndepărtată, care seamănă cu Pământul, locuieşte cineva care este... tu.
- Detalii
- Scris de: Marcus Chown
De ce suntem pe Pământ? De unde am apărut? Conform populaţiei Boshongo din Africa, înainte de apariţia omului era doar întuneric, apă şi marele zeu Bumba. Într-o zi, având o durere de burtă, Bumba a vomitat Soarele, care a evaporat apoi o parte din apă, dezvelind uscatul.
- Detalii
- Scris de: Stephen Hawking