Universul ca hologramăÎn ultima parte a articolului privind principiul holografic şi posibila detectare a granularităţii spaţiu-timpului în cadrul experimentului GEO600, "vânător" de unde gravitaţionale, vorbim despre posibilităţile de testare şi implicaţiile confirmării principiului.

 

 

 

Universul ca hologramă şi GEO600 (2)

 

În ciuda faptului că dacă Hogan are dreptate, zgomotul holografic va zădărnici eforturile echipei GEO600 de a detecta undele gravitaţionale, Danzmann este optimist: "Chiar dacă va fi limitată sensibilitatea GEO600 pentru o anumită bandă de frecvenţă, va fi un preţ pe care vom fi bucuroşi să-l plătim în schimbul primei detecţii a granularităţii spaţiu-timpului. Puteţi paria că vom fi mulţumiţi. Ar fi una dintre cele mai importante descoperiri pe o perioadă lungă de timp".

However Danzmann este însă circumspect privind ideile avansate de către Hogan şi crede că mai este necesară încă multă muncă teoretică. "Este incitant, dar nu este încă o teorie, ci mai mult o idee". Ca mulţi alţii, Denzmann crede că este prea devreme pentru a se face afirmaţii definitive. "Să aşteptăm şi să vedem. Credem că suntem cu un an prea devreme pentru a ne entuziasma".

 



Cu cât misterul durează mai mult, cu atât este mai puternică motivaţia pentru a construi un instrument dedicat descoperii zgomotului holografic. John Cramer de la Universitatea Washington din Seattle este de acord. Acesta crede că a fost un accident fericit ca predicţiile lui Hogan să fie conectate la experimentul efectuat de GEO600. "Pare evident că ar fi putut fi instalate capacităţi de testare superioare dacă experimentele s-ar fi focalizat pe măsurarea şi identificarea zgomotului holografic şi al fenomenelor conexe".

O posibilitate ar fi, conform celor spuse de Hogan, să se folosească un instrument numit interferometru atomic. Acesta operează folosind acelaşi principiu ca detectoarele pe bază de laser, dar folosește fascicule formate din atomi răciţi foarte mult, nu lumină. Pentru că atomii se pot comporta ca unde, cu o lungime de undă mult mai mică decât cea a luminii, interferometrele atomice sunt semnificativ mai mici şi, de aceea, mai ieftin de construit decât detectoarele de unde gravitaţionale.



Ce ar însemna dacă zgomotul holografic ar fi detectat? Care ar fi implicaţiile pentru fizică?

Cramer leagă această descoperire de detectarea unui zgomot neaşteptat de către o antenă la Laboratoarele Bell în 1964. Acest zgomot s-a dovedit a fi radiaţia cosmică de fond, rămăşiţă a exploziei iniţiale, Big Bangul. "Această descoperire a dus la acordarea Premiului Nobel lui Arno Penzias şi lui Robert Wilson, dar a şi confirmat teoria Big Bangului, deschizând un nou domeniu de studiu în cosmologie".

Hogan este mai concret. "Am observa direct cuante de timp. Este cel mai mic interval de timp posibil - lungimea lui Planck împărţită la viteza luminii". Şi mai important, confirmarea principiului holografic ar însemna un mare ajutor pentru cercetătorii care încearcă să unifice mecanica cuantică şi teoria gravitaţiei a lui Einstein. Astăzi cea mai populară abordare a gravitaţiei cuantice este teoria stringurilor, despre care savanţii speră să poată descrie Universul la nivelul său fundamental. Dar nu este numai atât. "Spaţiul-timp holografic este folosit în anumite abordări ale gravitaţiei cuantice care au o puternică conexiune cu teoria stringurilor" afirmă Cramer. "În consecinţă, anumite teorii ale gravitaţiei cuantice pot fi invalidate, iar altele întărite". Hogan crede că dacă principiul holografic este confirmat, acesta va elimina toate abordările gravitaţiei cuantice care nu încorporează principiul holografic. Dar teoriile care îl încorporează, incluzând unele care derivă din teoria stringurilor (numite teoria matricei) vor fi sprijinite în acest fel. "În final, am putea avea primul indiciu privind modul în care spaţiul-timpul emerge din teoria cuantică". După cât de impredictibile pot fi evoluţiile unei descoperiri întâmplătoare, este greu să avansăm idei mai incitante decât am făcut-o mai sus...

Sfârşit

 

 

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Our world may be a giant hologram, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro