Dacă eşti unul dintre studenţii la psihologie trebuie să fi auzit (de la profa/profu de psihologie socială) de următoarea povestioară (visez, desigur!). Este o poveste ilustrativă pentru una dintre cele mai grozave teorii din psihologia socială. Un bătrânel trăia într-un cartier rău famat.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie

Poate că îţi aminteşti de filmul „Anger Management”, cu Jack Nicholson în rolul unui expert în managementul furiei. Filmul este bazat pe o idee greşită despre cum funcţionează procesele mentale. Pentru această idee eronată putem fi „recunoscători” lui Sigmund Freud şi tuturor celor care din ignoranţă o promovează şi astăzi.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Muzica poate îmbunătăţi IQ-ul verbal, poate fi un ajutor în tratarea bolilor de inimă, evocă culori în minte şi chiar te ajută să vezi în jurul tău feţe vesele. Orice fan al muzicii ştie ce putere uluitoare poate avea muzica atât asupra gândurilor cât şi asupra emoţiilor. Muzica bună poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cercetarea în laborator iniţiată de psihologul Carol Dweck a indicat beneficiile pe termen scurt ale laudei copiilor pentru eforturile lor mai degrabă decât pentru trăsăturile inerente. Acest lucru îi influențează pe copii să adopte aşa-numita „mentalitate incrementală” – să percepi aptitudinea maleabilă şi provocările ca o şansă pentru a învăţa.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Niciun om şi niciun gândac n-au fost răniţi în cadrul acestei cercetări, însă participanţii n-au ştiut asta la momentul respectiv. Psihologa Erina Buckels şi colegii ei şi-au păcălit voluntarii în scopul de a investiga ”sadismul cotidian” – tendinţa multor ”oameni aparent normali, obişnuiţi” de a dobândi plăcere provocându-le altora durere.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
N-ar trebui să pedepsim oamenii pentru accidente. La ce ar folosi? Însă un studiu sugerează că aceasta ar fi, de fapt, o practică foarte eficientă. Iată de ce ar trebui, poate, să fim draconici atunci când vine vorba de pedepse. Dacă cineva ar încerca să te ajute, dar ar da cu bâta-n baltă, ce i-ai face?
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
Cunoaștem cu toții tehnica de interogare polițistul bun-polițistul rău ilustrată atât de frecvent în televiziune și filme. În realitate, cel puțin în Regatul Unit, atunci când doi polițiști realizează interogatoriul unui suspect împreună, unul dintre ei pune întrebările, iar celălalt pur și simplu ia notițe.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Un trandafir ar mirosi la fel de frumos orice nume ar purta, dar ar fi oare Usain Bolt la fel de rapid dacă s-ar numi altcumva? În ce măsură influenţează numele ceea ce facem în viaţă? Am aruncat o privire asupra motivului pentru care un număr considerabil din cei numiţi Baker (Brutaru) sunt, probabil, brutari.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
Probabil că fiecare dintre noi ne confruntăm uneori cu situaţii în care nu dăm randamentul maxim. Nu reuşim să ne folosim abilităţile şi cunoştinţele într-un mod productiv la locul de muncă, facultate, în societate etc. Însă mai târziu ne dăm seama că puteam mai mult, că puteam să obţinem rezultate mai bune.
- Detalii
- de: Andra Coman
- Psihologie
Poţi fi dependent de sex? Nu. O cercetare recent publicată de-a Universităţii din California, Los Angeles, sugerează că ”dependenţa de sex” nu se încadrează în definiţia altor forme de dependenţă recunoscute medical. Nu a fost niciodată clar dacă dependenţa de sex poate sau nu să fie catalogată de la bun început drept o boală.
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Psihologie

Contactul vizual poate semnaliza dragoste, ură, inteligenţă, înfiorare, convingere, sarcasm şi, uneori, minciuni. Poveştile despre carisma lui Bill Clinton sunt legendare. O mare parte a carismei lui se comunica prin contact vizual. Cei care îl cunosc spun că atunci când se uita la tine, era o experienţă foarte intimă.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cercetare psihologică cu privire la modul în care o simplă atingere (non-sexuală) poate duce la creşterea conformităţii şi la modificarea comportamentului, atracţiei şi puterii de semnalizare. Pentru a ne orienta în mediul înconjurător, noi ne ajutăm în principal de ochii şi urechile noastre.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Învăţarea unei alte limbi poate contribui la dezvoltarea creierului, prevenirea demenţei, creşterea capacităţii de memorare, îmbunătăţirea atenţiei şi multe altele... Oamenii obişnuiau să creadă că prin învăţarea a două limbi se creează confuzie în creier.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Un pui de somn de 6 minute după o perioadă de studiu poate ajuta la consolidarea celor învăţate şi la îmbunătăţirea performanţei. A trecut mai bine de un secol de la prezentarea primei dovezi ştiinţifice că somnul consolidează memoria.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie

Impresionează-ţi prietenii şi sperie-ţi duşmanii prefăcându-te că poţi citi gândurile oricui. Nu este aşa de greu pe cât pare. Există câteva trucuri vechi care te pot face să pari telepatic. La naiba cu magicienii şi trucurile lor jalnice cu foc! Să citim gândurile celor de lângă noi!
- Detalii
- de: Meredith Woerner
- Psihologie
