Vocile masculine profunde întăresc memoria, vocile familiare sunt uşor de ascultat sau de ignorat, vocea distinctivă a iubirii şi multe altele... Nu este vorba doar despre ceea ce spui, ci modul în care o spui. Sunetul vocilor noastre, inclusiv înălţimea, accentul şi inflexiunea au tot tipul de efecte subtile asupra modului în care suntem percepuţi de ceilalţi. Iată zece moduri în care sunetul vocii tale influenţează mintea altor persoane.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cum poţi scoate la iveală ce e mai bun din cei din jurul tău? Aşteaptă-te să fie deja cei mai buni şi lasă asta să se vadă. Ei se vor ridica (sau coborî) la înălţimea aşteptărilor tale. Există două efecte, care au primit şi nume, ce au legătură cu modul în care oamenii reacţionează la observatorii lor – efectul Golem şi efectul Pygmalion. Evident, efectul Golem este mai greu de testat, din considerente de etică.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
Bărbaţii vor ca femeile să împartă cu ei costurile întâlnirii, dar le e teamă să ceară asta. Plata cheltuielilor ocazionate de o întâlnire: un studiu făcut cu ajutorul a peste 17000 oameni descoperă că simţul cavaleresc al bărbaţilor se erodează repede. Studiul făcut asupra femeilor şi bărbaţilor necăsătoriţi, heterosexuali constată că bărbaţii doresc să suporte costurile primelor întâlniri, dar asta se schimbă repede cu timpul.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Ce faci atunci când criticile unui coleg îți prăjesc creierul în timpul unei ședințe? Sau atunci când o durere de dinți îți distrage atenția de la prezentarea pe care o faci? Sau când nu te poți opri să te gândești la fosta iubire atunci când ești la întâlnirea cu una nouă?Multe cercetări au sugerat că a încerca să-ți scoți din minte un gând sau o emoție în timp ce ești stresat poate avea un efect invers: în fapt, revine mai puternic.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Nu poţi avea un somn de noapte bun? Nu eşti singurul. În sondajele privind aspectele care ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, un somn de noapte bun este frecvent aproape de vârful listei. Un somn insuficient se traduce prin diminuarea performanţelor cognitive, inclusiv degradarea memoriei, atenţiei, performanţei şi vigilenţei.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Poţi începe un nou capitol în viaţă, te poţi apuca de o dietă, poţi învăţa o nouă limbă şi te poţi trezi în fiecare dimineaţă în zori pentru a medita şi a-ţi curăţa casa? Teoria epuizării eului spune că ”nu”. Şi are dovezi fizice care sprijină această afirmaţie. Sper că ai vrut să dai clic pe acest articol, pentru că, dacă nu ai vrut, nu vei mai fi în stare să faci unul dintre lucrurile pe care chiar trebuia să le rezolvi azi.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
Când iei decizii legate de carieră, ar trebui să iei în calcul mai degrabă factorii raţionali precum banii sau să-ţi urmezi pasiunea? Când alegi unde să trăieşti, ar trebui să pui în balanţă argumentele pro şi contra sau să te ghidezi în funcţie de ceea ce simţi? Modurile în care oamenii iau decizii în legătură cu cele mai importante lucruri din viaţa lor se împart în funcţie de răspunsul la o întrebare fundamentală: ar trebui să-ţi urmezi raţiunea sau inima?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Ştiinţa te poate face mai fericit. Fă măcar unele din activităţile pe care le vom descrie mai jos astăzi şi simte cum ţi se schimbă în bine starea de spirit. Ţine-o tot aşa o săptămână sau mai mult şi simte cum starea ta generală se îmbunătăţeşte. Iată despre ce va fi vorba: un mesaj de mulţumire, petrecerea timpului cu ceilalţi, ascultatul muzicii, reverii fericite şi altele...
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Literatura de ficţiune îl conduce pe cititor într-o călătorie spre alte lumi, alte vieţi, alte minţi. Un studiu recent arată că acest lucru are un efect imediat în ceea ce priveşte competenţele empatice ale cititorului, aşa cum rezultă doar din teste de laborator. Nu a fost identificat acelaşi beneficiu în ceea ce priveşte ficţiunea populară.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
În anii '50, omul de publicitate James Vicary a generat entuziasm şi nelinişte totodată atunci când s-a lăudat cu succesul „reclamelor subliminale” realizate de el. Prezentarea pe ecran a cuvintelor „Bea Coca-Cola” sau „Mănâncă popcorn”, în mijlocul filmului, prea repede pentru a fi detectate în mod conştient, a avut efectul de a creşte cumpărarea de băuturi răcoritoare şi gustări în rândul celor ce merg la cinema; aşa a pretins el...
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Studiile arată că anxietatea afectează simţul mirosului şi echilibrul, felul în care judecăm feţele umane şi percepţiile asupra spaţiului personal. Poate că anxietatea este un sentiment neplăcut, deoarece creează tensiune când este în exces, dar existenţa ei este necesară. Anxietatea ne spune că suntem în pericol şi că trebuie să facem ceva.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Micul Albert plângând la vederea unui iepure
Imagine: J.B. Watson
John Watson şi Rosalie Rayner erau doi cercetători de la Universitatea John Hopkins care se întrebau inocent ce cauzează fobiile. Următoarea lor mutare n-a mai fost chiar atât de inocentă. Ei au făcut rost de un bebeluş de aproximativ nouă luni şi au făcut experimente legate de modul în care poţi induce frica în mintea unui copil.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Psihologie
Se întâmpla prin anii ’60… Un psiholog pe nume Jack Brehm de la Duke University (North Carolina, UŞ) şi-a propus să afle (cu oftica pe copiii lui, pentru că nu mâncau plante), dacă nu cumva ar putea găsi o cale prin care copiii să perceapă favorabil consumul de vegetale.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Probabil ţi s-a întâmplat şi ţie să te afli într-o conversaţie şi, la un moment dat, interlocutorul tău să afirme ceva, referitor la experienţa ta psihologică interioară, de felul următor: „Ai o mare nevoie de dragoste şi aprobare”. Sau: „Îţi este frică de respingere”. Aceste afirmaţii par cu totul neavenite şi simţi o oarecare iritare sau, poate, doar disconfort.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Teoria hidraulică a emoţiilor. Aceasta e dogma pe care se bazează majoritatea intervenţiilor psihoterapeutice, dar şi o teorie intuitivă în psihologia populară. Tot dânsa şade la baza intervenţiilor psihologice în situaţii de criză. Mi-am propus să-ţi reamintesc că este falsă. Iată ce ne povesteşte această teorie în special îndrăgită de specialiştii în psihoterapii psihodinamice şi alte terapii mumbo-jumbo.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
