Filozoful german Arthur Schopenhauer a fost un pesimist extrem care credea că trăim în cea mai rea dintre toate lumile posibile şi că fericirea este o iluzie. Surprinzător este faptul că el a scris un best-seller care conţine o secţiune de auto-ajutorare. Deşi termenul auto-ajutorare pare oarecum înşelător, principalul scop al recomandărilor sale a fost într-adevăr reducerea nefericirii. Mda, bătrânul Arthur era plin de haz.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cu începuturi modeste, cărţile de auto-ajutorare au ajuns acum să ocupe mare parte din spaţiile librăriilor, numărul lor fiind în continuă creştere. Cele mai bine vândute titluri precum "Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus" sau "Nu vă faceţi griji, faceţi bani", promit să ne înveţe cum să ne remediem relaţiile interpersonale şi să trăim "mai bine". Nu sunt cumva acestea şi altele care urmează să apară doar asigurări goale menite să vândă un produs sau altul?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
„Acela care vrea să fie mereu fericit trebuie să se schimbe neîncetat", credea Confucius. În China, în urmă cu două milenii şi jumătate, Kong Qiu şi adepţii săi au sintetizat tradiţiile poporului chinez pentru a fundamenta ceea ce credeau ei că reprezintă principiile fundamentale ale umanităţii. Desigur, ceea ce înţeleg occidentalii acum prin confucianism este diferit de învăţăturile iniţiale, acestea schimbându-se de-a lungul timpului, asemenea celorlalte filosofii majore care au înflorit în Est: budismul şi taoismul.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Filosoful hedonist Epicur avea dreptate în caracterizarea fericirii (în cea mai mare parte): "Dacă nu te poţi mulţumi cu puţin, nu te poţi mulţumi cu nimic." Filosofii din vremurile vechi erau dornici să spună şi celorlaţi cum să trăiască şi cum să fie fericiţi. Desigur, recomandările lor sunt repere pentru noi datorită operelor lor; ele sunt pline de învăţăminte şi îndemnuri deopotrivă, dar putem noi să le înţelegem cu adevărat şi să le raportăm la cercetarea psihologică modernă?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Toţi dorim să fim fericiţi. Dar ce este fericirea? Pentru că fericirea este ceva dorit de majoritatea dintre noi, modul în care o definim are implicaţii importante pentru felul în care ne coordonăm existenţa. Pentru a vedea de ce, comparaţi cele două definiţii concurente ale fericirii de mai jos.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Forţele de ordine sunt păcălite de miturile legate de comportamentul oamenilor în situaţii de criză. Există multe mituri despre cum reacţionează mulţimile în situaţii de criză: că mulţimea de obicei intră într-o stare de panică în masă, că dezastrele aduc la suprafaţă ce e mai rău în oameni şi mulţi profită de acestea pentru a desfăşura activităţi ilegale ori că majoritatea supravieţuitorilor sunt împietriţi de catastrofe şi intră într-o stare de şoc, rămânând neajutoraţi.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Cu cât oamenii sunt mai rapizi, cu atât fac mai multe greşeli. De asemenea, cunoscută drept concesia viteză-precizie, această regulă este considerată de mulţi fundamentală comportamentului uman. Nici chiar aşa, potrivit psihologului sportiv James Bell şi colegilor lui. Ei sunt autorii unui nou studiu care indică faptul că persoanele care au un scor mare la nevrozism ca trăsătură de personalitate iau decizii mai precise, cu cât răspund mai repede.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Studii recente dezvăluie legăturile dintre inteligenţă şi somn, boli mentale, politică, ateism, fericire şi multe altele. Beneficiile de a fi o persoană inteligentă sunt puţin probabil un mister. Oamenii inteligenţi se bucură, în principiu, de tot felul de avantaje în viaţă: au o educaţie mai bună, locuri de muncă mai bune, câştigă mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Fireşte, deci, dacă ai putea să stabileşti inteligenţa copilului tău, probabil vei opta pentru inteligenţă superioară (totuşi, poate nu prea mare).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
În fiecare zi, când tu deschizi ochii dimineaţa, un imens flux de informaţii vizuale trece din lumea exterioară în mintea ta. Creierul tău editează acest flux rezumându-se la puţinele lucruri care sunt relevante: unde este halatul?; unde este draperia?; unde este uşa? Restul lucrurilor – starea covorului, umbrele de pe tavan – sunt toate ignorate. Sau nu?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Mit: Dacă îl asculţi pe Mozart vei deveni mai inteligent. Acest mit a fost popularizat de către un studiu publicat în revista Nature în anul 1993 şi care a fost efectuat de către University of California din Irvine. La acest studiu au participat 36 de elevi ce au ascultat timp de 10 minute muzică de Mozart înainte de a efectua un test spaţial de IQ. S-a afirmat atunci că muzica lui Mozart a crescut scorul IQ obţinut de elevi cu o medie de aproximativ 8 puncte ca urmare a creşterii performanţelor în cadrul anumitor tipuri de teste spaţio-temporale.
- Detalii
- de: Daven Hiskey
- Psihologie
Se tem oamenii în mod automat de ceea ce este nou? Ei par să respingă noutatea suficient de des, încât să existe un sindrom psihologic care să explice asta. Reflexul Semmelweis a fost denumit după un individ care a avut o idee radicală, ce ar fi putut salva mii de vieţi, dar care a fost respinsă de toată lumea, astfel că măcelul a continuat.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
După ce Aaron Alexis a împuşcat mortal 12 persoane la Navy Yard în Washington DC în septembrie, instituţiile mass-media s-au grăbit să scoată în evidenţă plăcerea lui declarată pentru jocurile video. Pentru mulţi, acesta a reprezentat cel mai recent exemplu privind modul în care jocurile violente pot încuraja agresivitatea în viaţa reală.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Relaţia dintre sensul unui cuvânt şi succesiunea de litere care formează cuvântul este de obicei considerată arbitrară. Adică sensul unui cuvânt este dictat de convenţie şi tonul emoţional al vorbitorului. Prin înlăturarea acestor lucruri, sunetele grupurilor de litere în sine – cunoscute drept foneme - sunt în general considerate fără sens. Cel puţin, această perspectivă a fost populară o anumită perioadă de timp.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Atunci când oamenii gesticulează în timp ce vorbesc, acest lucru îi ajută să-şi schimbe gândurile. Dacă rogi pe cineva să-ţi arate cum îşi leagă şireturile sau cum joacă Jenga, aproape sigur se va folosi de mâini pentru a-ţi explica. Chiar şi oamenii care sunt orbi din naştere şi nu am văzut niciodată gesturi, gesticulează totuşi în timp ce vorbesc.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Persoanele depresive se simt neajutorate, fără speranţă, fără valoare şi cred că vieţile lor sunt în afara controlului. Destul de uşor de constatat dar mult mai greu de tratat şi încă şi mai greu de a le face faţă. Dar depresia este o afecţiune mult mai complexă decât realizează mulţi. Este mai mult decât doar de ’a fi trist’ tot timpul şi a gândi că viaţa nu are niciun rost.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
