Accesarea propriilor procese mentale superioare este adesea dificilă. Psihologii au descoperit cât de uşor putem fi manipulaţi în emiterea motivelor cu care ne justificăm deciziile, judecăţile sau acţiunile. Şi mai rău, chiar când nu suntem manipulaţi în mod activ, ne păcălim singuri deseori, fără a fi nevoie de vreun sprijin exterior. Dar au aceste greşeli un caracter sistematic oare?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Studiile din domeniul psihologiei care se bazează pe înşelarea participanţilor au demonstrat că adesea avem puţine indicii despre ceea ce se întâmplă în mintea noastră. Dar ce putem spune despre situaţiile cotidiene în care înşelătoria nu este implicată? Iată patru situaţii de zi cu zi - cumpărături, lectură, vizionarea programelor TV şi judecarea altor persoane - şi patru experimente care arată cât de puţin cunoaştem în fiecare dintre aceste situaţii despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în mintea noastră (Nisbett & Wilson, 1977).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Un experiment clasic din 1931 arată modul în care mecanismul rezolvării problemelor este de multe ori o enigmă pentru noi. Procesul creativităţii umane este fascinant şi derutant, în acelaşi timp. Înţelegerea şi reproducerea proceselor mentale specifice marilor gânditori ne poate aduce un beneficiu imens, nouă muritorilor de rând: chiar nemurirea (cea a renumelui desigur).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cum creează marii artişti? Cum rezolvă oamenii de ştiinţă geniali cele mai dificile probleme din domeniul lor de activitate? Dacă vei asculta propriile lor explicaţii vei fi probabil dezamăgit. Artiştii spun lucruri misterioase, de genul: "Imaginea s-a format pur şi simplu în mintea mea" Scriitorii ne spun: "Nu ştiu de unde îmi vin cuvintele". Oamenii de ştiinţă spun: "Am avut doar o bănuială".
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Atunci când îţi schimbi atitudinea faţă de ceva anume, ştii de ce o faci? Psihologii au susţinut că mecanismele interioare ale minţii noastre sunt în mare parte ascunse pentru noi. Un aspect surprinzător al acestei lucru este constatarea faptului că oamenii de multe ori nu conştientizează momentul în care şi-au schimbat atitudinile. Am putea cu uşurinţă, de exemplu, să ne identificăm opiniile curente cu privire la încălzirea globală.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Filozoful german Arthur Schopenhauer a fost un pesimist extrem care credea că trăim în cea mai rea dintre toate lumile posibile şi că fericirea este o iluzie. Surprinzător este faptul că el a scris un best-seller care conţine o secţiune de auto-ajutorare. Deşi termenul auto-ajutorare pare oarecum înşelător, principalul scop al recomandărilor sale a fost într-adevăr reducerea nefericirii. Mda, bătrânul Arthur era plin de haz.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cu începuturi modeste, cărţile de auto-ajutorare au ajuns acum să ocupe mare parte din spaţiile librăriilor, numărul lor fiind în continuă creştere. Cele mai bine vândute titluri precum "Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus" sau "Nu vă faceţi griji, faceţi bani", promit să ne înveţe cum să ne remediem relaţiile interpersonale şi să trăim "mai bine". Nu sunt cumva acestea şi altele care urmează să apară doar asigurări goale menite să vândă un produs sau altul?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
„Acela care vrea să fie mereu fericit trebuie să se schimbe neîncetat", credea Confucius. În China, în urmă cu două milenii şi jumătate, Kong Qiu şi adepţii săi au sintetizat tradiţiile poporului chinez pentru a fundamenta ceea ce credeau ei că reprezintă principiile fundamentale ale umanităţii. Desigur, ceea ce înţeleg occidentalii acum prin confucianism este diferit de învăţăturile iniţiale, acestea schimbându-se de-a lungul timpului, asemenea celorlalte filosofii majore care au înflorit în Est: budismul şi taoismul.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Filosoful hedonist Epicur avea dreptate în caracterizarea fericirii (în cea mai mare parte): "Dacă nu te poţi mulţumi cu puţin, nu te poţi mulţumi cu nimic." Filosofii din vremurile vechi erau dornici să spună şi celorlaţi cum să trăiască şi cum să fie fericiţi. Desigur, recomandările lor sunt repere pentru noi datorită operelor lor; ele sunt pline de învăţăminte şi îndemnuri deopotrivă, dar putem noi să le înţelegem cu adevărat şi să le raportăm la cercetarea psihologică modernă?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Toţi dorim să fim fericiţi. Dar ce este fericirea? Pentru că fericirea este ceva dorit de majoritatea dintre noi, modul în care o definim are implicaţii importante pentru felul în care ne coordonăm existenţa. Pentru a vedea de ce, comparaţi cele două definiţii concurente ale fericirii de mai jos.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Forţele de ordine sunt păcălite de miturile legate de comportamentul oamenilor în situaţii de criză. Există multe mituri despre cum reacţionează mulţimile în situaţii de criză: că mulţimea de obicei intră într-o stare de panică în masă, că dezastrele aduc la suprafaţă ce e mai rău în oameni şi mulţi profită de acestea pentru a desfăşura activităţi ilegale ori că majoritatea supravieţuitorilor sunt împietriţi de catastrofe şi intră într-o stare de şoc, rămânând neajutoraţi.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Cu cât oamenii sunt mai rapizi, cu atât fac mai multe greşeli. De asemenea, cunoscută drept concesia viteză-precizie, această regulă este considerată de mulţi fundamentală comportamentului uman. Nici chiar aşa, potrivit psihologului sportiv James Bell şi colegilor lui. Ei sunt autorii unui nou studiu care indică faptul că persoanele care au un scor mare la nevrozism ca trăsătură de personalitate iau decizii mai precise, cu cât răspund mai repede.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Studii recente dezvăluie legăturile dintre inteligenţă şi somn, boli mentale, politică, ateism, fericire şi multe altele. Beneficiile de a fi o persoană inteligentă sunt puţin probabil un mister. Oamenii inteligenţi se bucură, în principiu, de tot felul de avantaje în viaţă: au o educaţie mai bună, locuri de muncă mai bune, câştigă mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Fireşte, deci, dacă ai putea să stabileşti inteligenţa copilului tău, probabil vei opta pentru inteligenţă superioară (totuşi, poate nu prea mare).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
În fiecare zi, când tu deschizi ochii dimineaţa, un imens flux de informaţii vizuale trece din lumea exterioară în mintea ta. Creierul tău editează acest flux rezumându-se la puţinele lucruri care sunt relevante: unde este halatul?; unde este draperia?; unde este uşa? Restul lucrurilor – starea covorului, umbrele de pe tavan – sunt toate ignorate. Sau nu?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Mit: Dacă îl asculţi pe Mozart vei deveni mai inteligent. Acest mit a fost popularizat de către un studiu publicat în revista Nature în anul 1993 şi care a fost efectuat de către University of California din Irvine. La acest studiu au participat 36 de elevi ce au ascultat timp de 10 minute muzică de Mozart înainte de a efectua un test spaţial de IQ. S-a afirmat atunci că muzica lui Mozart a crescut scorul IQ obţinut de elevi cu o medie de aproximativ 8 puncte ca urmare a creşterii performanţelor în cadrul anumitor tipuri de teste spaţio-temporale.
- Detalii
- de: Daven Hiskey
- Psihologie
