Arthur SchopenhauerFilozoful german Arthur Schopenhauer a fost un pesimist extrem care credea că trăim în cea mai rea dintre toate lumile posibile şi că fericirea este o iluzie. Surprinzător este faptul că el a scris un best-seller care conţine o secţiune de auto-ajutorare. Deşi termenul auto-ajutorare pare oarecum înşelător, principalul scop al recomandărilor sale a fost într-adevăr reducerea nefericirii. Mda, bătrânul Arthur era plin de haz.

 

 

"Ceea ce e mai rău urmează să vină." - Schopenhauer

Sfatul lui Schopenhauer este interesant, pentru că este atât de incredibil de opus opiniei curente şi practicilor recunoscute. Pesimiştii, însă, recunosc un spirit înrudit când vin în contact cu opiniile lui despre oameni şi lumea în care trăim. Putem crede că recomandările sale pentru viaţă ar putea fi utile celor care vor să găsească în sfaturile referitoare la modalităţile de obţinere a fericirii căi de rezolvare a unor probleme speciale.

Schalkx şi Bergsma, într-un articol care va fi publicat în Journal of Happiness Studies, susţin că recomandările lui Schopenhauer pot fi evaluate prin compararea lor cu constatările psihologice moderne cu privire la satisfacţia vieţii. Pentru a face acest lucru, ei examinează mai întâi punctul de vedere al lui Schopenhauer, pe care îl împart în trei părţi. În primul rând e vorba despre recomandările sale referitoare la regulile generale de viaţă, în al doilea, despre modul în care ar trebui să ne gestionăm relaţia cu noi înşine, iar în al treilea, e vorba despre căile de gestionare a relaţiilor cu ceilalţi.

Reguli generale de viaţă

Pe scurt, cheia pentru a face viaţa suportabilă pentru Schopenhauer era pur şi simplu aceasta: aşteptări extrem de mici. Acest sfat decurgea natural din poziţia filosofică a lui Schopenhauer. Asemenea filosofului grec Epicur, Schopenhauer asocia fericirea cu lipsa durerii, a frustrării şi a nemulţumirii. El era adeptul unui hedonism extrem (a se vedea articolul despre Epicur pentru sensul termenului de hedonism folosit aici).

Trăim, credea Schopenhauer, în cea mai rea dintre toate lumile posibile, permanent la un pas de distrugere. Voinţa noastră sau dorinţele noastre ridică încontinuu solicitări faţă de lume care nu pot fi permanent satisfăcute. Şi atunci vom fi mai tot timpul frustraţi. Chiar şi atunci când dorinţele ne vor fi satisfăcute, acest lucru va fi de scurtă durată. Satisfacţia obţinută va duce apoi la creşterea dorinţelor şi, în în cele din urmă, la plictiseală, atunci când dorinţele noastre se vor epuiza într-un final. Viaţa, deci, este doar suferinţă (o idee binecunoscută la budişti). Schopenhauer nu vedea rezolvarea în căutarea fericirii, ci în încercarea de a trece prin viaţă cu minimum de suferinţă. Scopul lui era o viaţă suportabilă.

Relaţia noastră cu noi înşine

Iată câteva sugestii practice invocate de Schopenhauer pentru managementul de sine:

Trăieşte în prezent, făcând viaţa cât mai nedureroasă posibil.
Foloseşte corespunzător singurul lucru pe care îl putem controla, propria noastră minte.
Personalitatea noastră este esenţială pentru nivelul nostru de fericire.
Stabileşte limite peste tot: limite în ceea ce priveşte furia, dorinţele, bogăţia şi puterea. Limitările duc la ceva similar fericirii.
Acceptă neşansele: opreşte-te asupra lor numai dacă eşti responsabil.
Caută singurătatea, alte persoane ne spoliază identitatea.
Fii mereu ocupat.

 

Relaţia noastră cu ceilalţi

Pentru Schopenhauer relaţiile cu ceilalţi sunt în principal surse de stres şi durere. Pe cât a avut prilejul, el a observat că prietenia adevărată este aproape o imposibilitate. Ca urmare, recomandările lui vizau în special protejarea noastră de inevitabile daune pe care celelalte persoane ni le pot provoca:

Oamenii sunt egoişti: ei pot fi flataţi şi ofensaţi cu uşurinţă. Opiniile lor pot fi cumpărate şi vândute cu un preţ adecvat. Din această cauză prietenia este motivată, de obicei, de interesul personal.
Comportându-te cu bunătate faţă de ceilalţi îi vei face să fie aroganţi: de aceea, celelalte persoane trebuie să fie tratate cu oarecare răceală.
Afişarea inteligenţei proprii te face incredibil de nepopular: oamenilor nu le place să li se amintească de inferioritatea lor.
Oamenii cu adevărat excepţionali preferă să se descurce pe cont propriu, deoarece indivizii obişnuiţi sunt iritanţi.
Acceptă că lumea este plină de nebuni, ei nu se pot schimba şi nici tu nu o poţi face.

Nu este o coincidenţă faptul că Schopenhauer a petrecut 27 de ani locuind singur, exceptând o serie de pudeli numiţi Atma şi Butzas, ca singură formă de companie. (Pentru o versiune modernă a lui Schopenhauer, urmăriţi personajul "Greg House' din "House MD" sau, pentru împătimiţii de filme science fiction, Marvin the Paranoid Android).

Unde a avut Schopenhauer dreptate?

În zilele noastre, desigur, cercetarea psihologică ne spune mult mai multe despre condiţiile fericirii din lumea modernă. Deci, ce rămâne din sfatul lui Schopenhauer? Schalkx şi Bergsma susţin că o serie de principii de auto-ajutorare ale lui Schopenhauer au trecut într-adevăr testul timpului.

1. Nu căuta avere. Bine, bravo Schopenhauer, mai mulţi bani nu aduc neapărat mai multă fericire.

2. Personalitatea este crucială. Din nou, bifaţi, bravo Schopenhauer. Cam 50% din nivelurile noastre de fericire sunt prestabilite genetic.


Ce a greşit Schopenhauer


Din nefericire pentru Schopenhauer, astea sunt singurele lucruri bune. Restul, filtrat prin descoperirile moderne, a fost în mare parte eronat:

1. Nu urmări obţinerea unui statut. Probabil eronat. Studiile de multe ori găsesc corelaţii pozitive între un statut mai înalt şi un nivel mai ridicat de fericire.

2. Evită oamenii. Cu siguranţă eronat. Legăturile sociale au o corelaţie ridicată cu fericirea.

3. Nu te căsători. Probabil eronat. Asemenea lui Epicur, Schopenhauer nu era un fan al căsătoriei sau al traiului cu un partener. Dar cercetarea modernă arată că traiul cu cineva ne poate face  mai fericiţi - cu siguranţă, în medie, nu ne face niciun rău (Bergsma, Poot & Liefbroer).

4. Evită problemele. În cea mai mare parte eronat. Stabilirea obiectivelor şi urmărirea îndeplinirii viselor noastre implică atât faptul de a avea de-a face cu lumea, cât şi depăşirea problemelor. Faptul de a avea aşteptări foarte mici şi evitarea problemelor conduc mai de grabă la eşec. Cercetarea găseşte că stabilirea scopurilor şi confruntarea şi depăşirea problemelor sunt asociate cu fericirea.


Au pesimiştii extremi beneficii de pe urma sfaturilor lui Schopenhauer?

După cum aţi constatat, Schopenhauer era acel tip de om care vede întotdeauna că paharul este pe jumătate gol. Psihologia modernă asociază pesimismul cu unele consecinţe negative, de exemplu, o stare de sănătate mai precară şi o lumină negativă în ochii celorlalţi. Pe de altă parte, optimiştii au tot felul de avantaje, cum ar fi recuperarea mai rapidă după evenimentele negative.

Însă, aşa cum a subliniat Schopenhauer, oamenii sunt diferiţi şi, într-o anumită măsură, suntem blocaţi în felul nostru propriu de a fi. Deci, dacă abordarea lui Schopenhauer ar putea fi irelevantă pentru individul ‘mediu’, ar putea fi ea adecvată pentru oamenii care au o fire asemănătoare cu cea a lui Schopenhauer?

La această întrebare este greu de răspuns, în principal pentru că, după cercetările moderne bazate pe date empirice, recomandarea lui Schopenhauer referitoare la neîncredere şi la evitarea altor persoane este total contraintuitivă. Într-adevăr, Schalkx şi Bergsma susţin că, probabil, cele mai multe dintre sfaturile lui Schopenhauer nu sunt foarte bune, nici chiar pentru oamenii asemenea lui.

Faceţi exact opusul

Ca şi în cazul lui Epicur, totuşi, trebuie să-i acordăm Schopenhauer o marjă de îngăduinţă pentru că am scos recomandările lui din contextul lor istoric. Cu toate acestea, atunci când comparăm sfaturile lui cu psihologia modernă, constatăm că cea mai mare parte din ele sunt eronate. Cele câteva puncte în care are dreptate se regăsesc în principal în secţiunea referitoare la relaţiile noastre cu noi înşine. Pesimişti sau nu, ar fi mai bine, probabil, dacă am face exact opusul a ceea ce ne recomandă Schopenhauer.


Traducere de Maricica Botescu după schopenhauers-extreme-self-help-for, cu acordul autorului.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.