Ieri (29 august 2025) revista Palladium - Governance futurism a publicat un articol, sub semnătura lui Jordan Lasker, dedicat subiectului succeselor elevilor români la olimpiadele internaționale, intitulat: „Why Romania excels in International Olympiads” (De ce România excelează la olimpiadele internaționale).
Iată care este cheia succesului, dar și efectele, nu neapărat pozitive, asupra țării, în ansamblu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Scriu acest scurt articol constatând că unii jurnaliști nu înțeleg diferența, considerând, cel mai probabil, că sunt denumiri interschimbabile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un acord de pace intermediat de SUA între Republica Democrată Congo (RDC) și Rwanda obligă cele două națiuni africane la o înțelegere îngrijorătoare: una în care o țară își cedează resursele minerale unei superputeri în schimbul unor asigurări opace privind securitatea.
Acordul de pace, semnat în iunie 2025, are ca scop încheierea a trei decenii de conflict între RDC și Rwanda.
- Detalii
- de: Hanri Mostert și Tracy-Lynn Field
- Blogul Scientia
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a fost de 19.036.031 persoane, în scădere cu 31,5 mii persoane față de 1 ianuarie 2024. Principala cauză a scăderii a fost sporul natural negativ, diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților fiind de 101,8 mii de persoane.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Călătoria mea cu autismul a început cu mult înainte de diagnostic, la vârsta de trei ani și trei luni. Familia mea a observat trăsături autiste de pe la 15 luni. Nu priveam oamenii și nu răspundeam atunci când eram strigat. Aliniam jucăriile în loc să mă joc cu ele. Când voiam ceva, luam mâna oamenilor ca să mi-l aducă. Aveam dese crize de nervi în medii aglomerate sau când rutinele se schimbau pe neașteptate, dar nu puteam să le spun oamenilor de ce eram supărat.
- Detalii
- de: Timothy HoYuan Chan
- Blogul Scientia
Cercetătorul israelian Asher Kaufman arată cum comportamentul guvernului și armatei israeliene în teritoriile palestiniene afectează cetățenii israelieni în lume și cum transformă țara într-un stat paria.
Comportamentul Israelului în Gaza riscă din ce în ce mai mult să transforme statul într-unul paria.
Dacă la început liderii lumii și-au arătat susținerea pentru Israel după masacrul comis de militanții Hamas pe 7 octombrie 2023, distrugerile provocate în enclava palestiniană au făcut ca țara să fie tot mai izolată pe scena internațională.
În ultimele săptămâni, chiar și aliați de lungă durată precum Germania, Marea Britanie și Australia s-au distanțat de guvernul israelian, în special prin promovarea recunoașterii statului palestinian.
- Detalii
- de: Asher Kaufman
- Blogul Scientia
Jabaliya, Gaza, 29 ianuarie 2025. Mohammad Abu Samra/AAP
Omar El Akkad nu vrea să întorci privirea. Jurnalist și romancier premiat, El Akkad s-a născut în Egipt, a trăit în adolescență în Qatar și Canada, iar ca adult a emigrat în SUA, unde locuiește acum cu familia, în nord-vestul Pacificului.
Colecția sa de eseuri, „One Day, Everyone Will Have Always Been Against This” („Într-o zi, toată lumea va fi fost împotriva a ceea ce se întâmplă”), se bazează pe propria viață, de la copilărie la experiența recentă a paternității. El îmbină aceste reflecții cu o bună înțelegere a istoriei moderne pentru a analiza reacțiile Occidentului la ceea ce numește „primul genocid transmis în direct din lume” în Gaza.
- Detalii
- de: Clare Corbould
- Blogul Scientia
Alessandro Arduino a studiat problemele de securitate ale Africii, cu un accent deosebit pe utilizarea companiilor militare private și a altor mercenari pe continent. În cea mai recentă carte a sa, „Money for Mayhem”, Arduino examinează modul în care privatizarea armatelor se intersectează cu dinamica puterii internaționale. Bazându-se pe cercetări pe teren, interviuri și date de primă mână, acesta urmărește actori din Rusia, China și Orientul Mijlociu pentru a analiza cum profită aceștia de instabilitatea din Africa.
- Detalii
- de: Alessandro Arduino
- Blogul Scientia
Dacă mergi în Grecia în vacanță, ar fi util să înțelegi alfabetul lor. Chiar dacă multe cuvinte sunt complet diferite, chiar și citite corect de română, tot este util în multe situații o citire corectă. În plus, poți învăța câteva cuvinte pe care le-ai putea utiliza ori măcar înțelege, pronunțate de nativi, pe timpul sejurului în Grecia.
Greaca modernă folosește un alfabet diferit de cel latin, dar cu puțină practică îl poți învăța destul de repede, mai ales că unele litere sunt ca în română. În plus, multe inscripții, reclame sau denumiri peste care dai atunci când privește în jur în Grecia îți vor deveni mai clare atunci când știi să pronunți corect fiecare literă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Când vorbim despre site-uri de ştiinţă, sunt trei categorii: site-uri care se ocupă realmente cu ştiinţa, site-uri care se ocupă în mod evident cu pseudoştiinţa şi site-uri care amestecă ştiinţa cu pseudoştiinţa. A treia categorie este mai periculoasă decât cea de-a doua, pentru că pentru o minte neantrenată (adică pentru o minte mai credulă şi fără cunoştinţele necesare) site-urile din această a treia categorie pot părea „autentice”, serioase, iar riscul de a crede aberaţii creşte. Site-urile care sunt saturate de aberaţii au şi ele publicul lor, dar cei cu bun-simţ înţeleg repede că sunt pe un tărâm al iluziilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.
Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).
Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ce sunt, de fapt, lucrurile? Ce înseamnă „a exista” în lumea cuantică? Fizica cuantică ne obligă să regândim radical această întrebare fundamentală.
În viața de zi cu zi și în fizica clasică, atunci când vorbim despre realitate vorbim despre „lucruri” — obiecte bine definite, individuale, care au proprietăți clare și pot fi distinse unele de altele. Atomii, moleculele, planetele și obiectele din jurul nostru par să corespundă acestei viziuni.
Dar fizica cuantică demolează acest mod de a gândi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Trebuie neapărat să citim sau putem prelua totul prin materiale audio, precum podcasturile și cărțile audio?
Să începem cu un experiment mental: închide ochii și imaginează-ți cum ar putea arăta viitorul peste câteva sute de ani. Oare oamenii vor fi călători intergalactici care străbat galaxii? Poate că vom trăi pe nave spațiale, în lumi subacvatice sau pe planete cu ceruri violet.
Acum imaginează-ți dormitorul unui adolescent din acel viitor. Probabil că pe perete e un ecran luminos. Iar când te uiți pe fereastră, poate vezi inelele lui Saturn, strălucirea albastră a lui Neptun sau minunile de pe fundul oceanului.
Acum întreabă-te: există vreo carte în cameră? Deschide ochii. Cel mai probabil, există o carte prin apropiere. Poate e pe noptieră sau băgată sub pat. Unii oameni au doar una; alții, multe.
- Detalii
- de: Stephanie N. Del Tufo
- Blogul Scientia
Au trecut 400 de ani de la publicarea ediției complete a Eseurilor filozofului britanic Francis Bacon. Nu fără o oarecare mândrie, Bacon (1561–1626) meditează în prefață asupra faptului că versiunea latină a micii sale cărți ar putea „dăinui atât cât vor dăinui cărțile”. Într-adevăr, Eseurile nu au ieșit niciodată din tipar din 1625 încoace.
- Detalii
- de: Matthew Sharpe
- Blogul Scientia
Biografia științifică modernă nu trebuie să menajeze nimic în misiunea sa de a reda viața subiectului – celebrându-i în egală măsură marile realizări și incluzând neajunsurile personale.
Einstein: A Biography (2005) de Jürgen Neffe și The Elements of Marie Curie (2024) de Dava Sobel sunt exemple remarcabile ale acestui stil. Astfel de cărți reușesc să explice clar știința complexă din spatele muncii personajului, pentru cititorii nespecializați, făcând posibile atât o înțelegere profundă a realizărilor, cât și o apropiere de omul real, complet, cu defecte.
Every Living Thing – The Great and Deadly Race to Know all Life de Jason Roberts este o altă lucrare rară de acest fel. Această carte captivantă și riguros documentată se concentrează pe două personaje centrale născute în același an: Carl Linnaeus (1707–1778, Carl von Linné - după înnobilare)), suedez, și francezul Georges-Louis LeClerc, conte de Buffon (1707–1788), cunoscut simplu drept Buffon.
- Detalii
- de: John Long
- Blogul Scientia
Imagine: Jim Watson/AFP
La opt luni de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial al lui Donald Trump în Statele Unite, adevărul și știința sunt din nou sub atac, cu consecințe la nivel global.
USAID, agenția care a luptat împotriva HIV, tuberculozei, malariei și malnutriției infantile, nu mai există. Finanțarea a fost retrasă de la GAVI, o alianță globală public–privată care ajută la achiziția de vaccinuri pentru cei mai săraci copii din lume. Copii malnutriți mor deja.
Dincolo de aceste consecințe brutale, mecanismul științific care a susținut dominația științifică și tehnologică a Americii este demontat fără milă. Orice proiect de cercetare care menționează diversitatea, echitatea și incluziunea (DEI), schimbările climatice sau cauzele ezitării față de vaccinare devine o țintă principală.
- Detalii
- de: Elizabeth Finkel
- Blogul Scientia
