Gesturile din timpul vorbirii influențează gândurile
Atunci când oamenii gesticulează în timp ce vorbesc, acest lucru îi ajută să-şi schimbe gândurile. Dacă rogi pe cineva să-ţi arate cum îşi leagă şireturile sau cum joacă Jenga, aproape sigur se va folosi de mâini pentru a-ţi explica. Chiar şi oamenii care sunt orbi din naştere şi nu am văzut niciodată gesturi, gesticulează totuşi în timp ce vorbesc.
5 reguli de bază privind protecţia împotriva cancerului
Recent a avut loc la Amsterdam Congresul Societăţii Europene de Oncologie Medicală, în care au fost discutaţi factorii de risc legaţi de apariţia cancerului şi posibilitatea prevenirii acestei teribili boli cu ajutorul vitaminelor sau chiar şi al aspirinei. Rezultatele nu sunt încă definitive, însă anumite comportamente cresc riscul de a face cancer. De aici au luat naştere cele cinci reguli pe care e bine pe cât posibil să le respectăm.
Telescopul Hubble surprinde o "omidă" cosmică
Acest nor de praf şi gaz interstelar, care se întinde pe o lungime de un an-lumină, aduce cu o omidă pe drum spre un festin. Însă deliciul poveştii nu stă doar în dejunul din care se înfruptă omida, ci şi în ceea ce o devorează pe ea: vânturi violente de la stele extrem de strălucitoare suflă cu putere radiaţii ultraviolete către această stea în devenire şi sculptează gazul şi praful conferindu-i forma alungită.
Karen Horney. Autoanaliza
Karen Horney a fost un psiholog teoretician care a avut, de asemenea, ca şi Freud, Jung ori Adler, o abordare distinctă în terapie. Ea era singura din grup care susţinea autoanaliza. În ce consta diferenţa dintre punctul de vedere al lui Horney şi cel al lui Freud cu privire la posibilităţile auto-analizei? Horney credea că, într-o oarecare măsură, noi putem înțelege lumea noastră interioară mai bine decât oricine altcineva.
Fovea
Bastonaşele şi conurile diferă ca amplasament în cadrul ochiului. Conurile sunt concentrate în zona centrală a retinei numită fovea (de la latinescul ”groapă”). În fovea centralis (centrul foveei) nu sunt deloc receptori bastonaşe, iar cele 50 000 conuri sunt aşezate într-o arie de mărimea punctului de la litera ”i”. Dar ce este fovea? Ce este fovea centralis? Cum poţi crea un stimul vizual care abia dacă acoperă fovea centralis?
Depresia: 10 perspective fascinante asupra unei afecţiuni puţin înţelese
Persoanele depresive se simt neajutorate, fără speranţă, fără valoare şi cred că vieţile lor sunt în afara controlului. Destul de uşor de constatat dar mult mai greu de tratat şi încă şi mai greu de a le face faţă. Dar depresia este o afecţiune mult mai complexă decât realizează mulţi. Este mai mult decât doar de ’a fi trist’ tot timpul şi a gândi că viaţa nu are niciun rost.
Terapia lui Adler. Autoestimarea
Adler a propus o modalitate unică de a-ţi forma o idee cu privire la sentimentele adevărate faţă de sine. El a numit-o autoestimare inconștientă. Auto înseamnă sine, astfel că fraza înseamnă autoevaluare inconştientă. Ea are loc atunci când te întâlneşti cu o imagine de-a ta sau cu un produs pe care l-ai creat şi când, fără să realizezi că este al tău, reacţionezi cu o evaluare.
Particulele nedescoperite şi frontierele fizicii
Am prezentat anterior un ghid cuprinzător pentru lumea particulelor subatomice ce prezintă toate particulele elementare şi particulele compozite cunoscute în prezent. Dar acum a venit momentul să lăsăm certitudinile la o parte şi să explorăm lumea necunoscută şi plină de mister a particulelor încă nedescoperite. Există trei tipuri de bază ale acestor particule ipotetice.
Cea mai îndepărtată galaxie din Univers
Texas A&M University şi University of Texas din Austin pot fi rivale la fotbal dar două echipe de cercetători din Texas şi-au unit forţele pentru a detecta prin analiza spectroscopică cea mai îndepărtată galaxie care a fost descoperită vreodată. Aceasta s-a format cu 700 de milioane de ani după Big Bang. Studiul cercetătorilor a fost publicat în cea mai recentă ediţie a revistei Nature.
Alfred Adler: analiza stilului de viaţă
Alfred Adler a folosit mai multe unelte diagnostice în terapie. El considera amintirile timpurii ca fiind foarte importante. Adler credea că acestea relevă modul caracteristic al interacţiunii unei persoane cu ceilalţi oameni. Adler a recunoscut că era posibil ca primele amintiri pe care le relatau oamenii să nu fie foarte precise şi chiar ca ele să nu fie cele mai vechi amintiri pe care le avea o persoană, dar asta nu conta.
Cum scăpăm de mirosurile neplăcute?
Companiile axate pe produse odorizante „miros” a bani mulţi! Atât cele producătoare de parfumuri, cât şi cele care elimină mirosurile neplăcute. În timp ce producătorii de parfumuri şi articole de toaletă sunt într-o perpetuă competiţie în încercarea lor de a descoperi miresme noi care să delecteze receptorii noştri olfactivi, există o altă ramură industrială importantă care este preocupată de apărarea consumatorilor de asaltul mirosurilor neplăcute.
Sistemul vizual: retina
Retina este constituită din mai multe straturi de celule nervoase. Este precum un creier periferic ce realizează o procesare sofisticată a imaginii vizuale înainte de a transmite informaţia către creier. Lumina trece prin vasele de sânge şi câteva învelişuri de celule nervoase înainte de a ajunge la fotoreceptorii conuri şi bastonaşe. Conurile şi bastonaşele sunt celule receptoare ale ochiului.
Sistemul vizual - structura ochiului uman
Sistemul vizual este studiat mai mult decât celelalte sisteme perceptive pe care oamenii le au, pentru că oamenii sunt dependenţi de vedere şi au o porţiune mai mare din creier care răspunde de vedere decât oricare alt simţ. Oamenii care sunt orbi adesea devin mai sensibili la indiciile non-vizuale din mediu, nu pentru că aud mai bine decât oamenii care văd, ci pentru că acordă o mai mare atenţie informaţiilor non-vizuale.
Sunetul şi undele auditive
Experienţa pe care o numim ”sunet” este dată de detectarea de către noi a schimbărilor de presiune dintr-un mediu precum aerul. În diagrama presiunii undelor, vârfurile reprezintă momente de relativ înaltă presiune sau comprimare a moleculelor de aer. Văile reprezintă presiune joasă sau vacuum parțial care este numit rarefiere. O coardă care vibrează într-un pian produce alternativ zone de comprimare şi rarefiere în aer, rezultând un sunet.
Untul versus margarina - de ce am mai multă încredere în vaci decât în chimişti
Există multă dezinformare nutriţională pe internet. Chiar şi profesioniştii afirmă de multe ori lucruri care provoacă bunul-simţ şi care nu par a avea o bază ştiinţifică. De exemplu, atunci când le spun oamenilor să înlocuiască untul cu margarina. Deci, care este adevărul? Să mâncăm margarină ori să mâncăm unt? Ori ambele?
Top 11 minciuni din industria alimentară
Companiile producătoare de junk food (alimente nesănătoase. n.tr.) nu au nicio decenţă în modul în care fac marketing. Nu sunt interesate decât de profit şi par dispuse să sacrifice chiar şi sănătatea copiilor pentru beneficiul lor material. În acest articol găsiţi un top al celor mai mari 11 minciuni ale industriei alimentare.
Cât zahăr ar trebui să consumăm pe zi?
Zahărul adăugat este cel mai nociv aliment din dieta modernă. Acesta oferă calorii fără elemente nutritive adăugate şi vă poate deregla metabolismul pe termen lung. Consumul excesiv de zahăr este asociat cu creşterea în greutate şi cu diferite boli, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip II şi bolile de inimă.
Este un an al câinelui egal cu 7 ani ai omului?
Mit: Un an de câine este egal cu în jur de şapte ani umani. Este un mit cunoscut că un an câinesc este egal cu şapte ani calendaristici, deoarece durata de viaţa a câinilor este aproximativ de şapte ori mai mică decât durata medie de viaţa a oamenilor. Aşadar un câine de doi ani este echivalentul unui adolescent de paisprezece ani în ceea ce priveşte procesul de îmbătrânire.
Cosmosul a fost însămânţat cu elemente grele în tinereţe
Noile dovezi despre existenţa elementelor grele răspândite uniform între galaxiile din roiul gigantic Perseu vin în sprijinul teoriei că Universul a străbătut o tinereţe zbuciumată şi violentă cu mai mult de 10 miliarde de ani în urmă. Acea perioadă explozivă este responsabilă pentru însămânţarea cosmosului cu elemente grele importante pentru viaţa însăşi.
Materia întunecată: experimentul LUX nu a detectat nimic
O echipă de cercetători din SUA, cu un detector foarte sensibil pentru materie întunecată, tocmai a finalizat primul rând de teste. Nu a găsit nimic, dar aceasta este totuşi o ştire foarte importantă.
Ar putea bosonul Higgs explica materia întunecată?
Bosonul Higgs, recent descoperit, este cunoscut în special pentru rolul său important în ceea ce priveşte mecanismul prin care particulele dobândesc masă. În prezent, unii fizicieni se întreabă dacă bosonul Higgs ar putea juca, de asemenea, un rol la fel de important în generarea materiei întunecate şi a materiei barionice din universul timpuriu.
