Viaţa extraterestră poate înflori pe o planetă violetă

Găsiţi o planetă violetă şi este posibil să fi detectat viaţă extraterestră. Unele dintre primele forme de viaţă care au evoluat pe Terra au fost bacteriile purpurii, care au condus planeta în urmă cu aproximativ 3 miliarde de ani. În cazul în care vreo exoplanetă asemănătoare Pământului găzduieşte microbi similari, nuanţa lor distinctivă va fi vizibilă din spaţiu.

A fost semnalul „Wow" emis de o inteligenţă extraterestră?

Un semnal recepţionat de către un radiotelescop în anul 1977 ar putea fi cea mai bună dovadă pentru existenţa unei inteligenţe extraterestre. În data de 15 august 1977 astronomul Jerry Ehman examina datele ce proveneau de la radiotelescopul ce aparţinea de Ohio State University, fiind ocupat cu ascultarea semnalelor radio ce erau recepţionate din spaţiul îndepărtat, cu speranţa de a găsi un semnal ce ar putea proveni de la o inteligenţă extraterestră.

Forţa Casimir - s-a obţinut cea mai mică valoare măsurată

Acesta este un desen schematic al configuraţiei experimentale ce a fost utilizată pentru a măsura valoarea forţei Casimir dintre o sferă placată cu aur şi un grilaj aflat la o scară nanometrică
Credit: Ricardo Decca, Ph.D.

O echipă de cercetare care a inclus un profesor de fizică din cadrul Indiana University-Purdue University Indianapolis (IUPUI) a măsurat forţa Casimir, un fenomen cuantic fundamental ce apare între două corpuri neutre din punct de vedere electric şi care se află în vid, obţinând o valoare mult mai mică faţă de măsurătorile anterioare.

De ce credem în existenţa materiei întunecate?

În articolul de azi vom aborda un subiect la modă în lumea pasionaţilor de fizică ori astronomie, dar un subiect care se referă la "partea întunecată" a Universului, adică la materia întunecată. Ce reprezintă această misterioasă componentă a Universului şi de ce ar trebui să fim interesaţi de ea?

De ce nu ne place să vedem poze cu noi înşine?

Te uiţi liniştit prin albumul de pe Facebook al prietenului tău, când dai dintr-o dată peste o poză cu tine sau, mai degrabă, peste o variantă uşor mai neatrăgătoare de-a ta. ”Adevăratul” tu pare să fi fost răpit şi înlocuit cu o copie de mâna a doua. "Ce se întâmplă?", te întrebi. Chiar aşa arăt? Da. Aşa arăţi.

Sobele cu lemne ar trebui eliminate!

Sobele cu lemne reprezintă un pericol pentru sănătatea umană. Un punct de vedere ce este de necombăbut! Pentru a înţelege de ce, trebuie înainte de orice să examinăm procesul combustiei. Atunci când componentele principale ale lemnului – celuloza şi lignina - ard complet, ele produc dioxid de carbon, apă, căldură şi lumină. Căldura generată prin combustie permite oxigenului şi nitrogenului din aer să formeze diferiţi oxizi de nitrogen.

Simţurile plantelor: gustul, auzul, pipăitul, mirosul, văzul

V-aţi întrebat vreodată ce simte iarba de sub picioarele voastre, ce miroase un măr sau ce vede o gălbenea? Plantele ne stimulează simţurile în mod constant, dar cei mai mulţi dintre noi nu considerăm că şi ele pot fi fiinţe senzoriale. În realitate simţurile sunt extrem de importante pentru plante. Indiferent de ce le rezervă viaţa, ele rămân înrădăcinate în acelaşi loc – nu pot migra în căutarea hranei, nu pot scăpa de invazia lăcustelor şi nici nu pot să îşi găsească adăpost pe timp de furtună.

Alcoolul nu omoară celulele creierului

Mit: Alcoolul distruge celulele creierului. Ca susţinere a afirmaţiei anterioare, se spune că alcoolul pur distruge celulele din creier precum şi multe alte tipuri de celule, motiv pentru care este atât de folosit ca dezinfectant. Cu toate acestea, studii recente arată că alcoolul ingerat, dacă nu este în cantitate suficientă pentru a te ucide, nu trece în sânge în cantitate suficient de mare pentru a distruge celulele creierului.

Ceasul biologic capabil să măsoare vârsta majorităţii ţesuturilor umane

O nouă descoperire în biologie: ceasul ce măsoară procesul de îmbătrânire a întregului organism.
Sursa: UCLA/Horvath lab.

Toată lumea evoluează, îmbătrânind. Oamenii de ştiinţă nu înţeleg însă de ce. Un studiu recent făcut la UCLA (University of California, Los Angeles) a evidenţiat un mecanism de tip ceas biologic încorporat în genomul uman, prin intermediul căruia s-ar putea explica de ce înaintăm în vârstă şi care ar putea sugera cum să facem să încetinim acest proces.

Scenarii extreme: coliziunea Pământului cu o planetă similară lui

Există o îndelungată istorie a ciocnirilor între diverse corpuri cosmice de mare dimensiune, desfăşurată în sistemul nostru solar. De data aceasta vom face un exerciţiu de imaginaţie: fie o planetă numită Htrae, aproximativ de aceeaşi mărime şi compoziţie ca şi Pământul. Cum ar arăta o "apropiere cosmică" între ea şi Terra?

Există mai mult de trei stări ale materiei... mult mai multe

Îmi amintesc de perioada când eram copil şi am învăţat despre solide, lichide şi gaze. La orele de ştiinţă din şcoala primară niciodată nu s-a vorbit despre alte stări de agregare ale materiei. Pe măsură ce am înaintat în vârstă şi am avansat în cunoaştere am început să învăţ şi despre celelalte stări ale materiei.

Undele gravitaţionale ajută la înţelegerea găurilor negre

Într-o lucrare publicată recent în revista Science se prezintă o posibilă explicaţie cu privire la modul prin care găurile negre devin supermasive, explicaţie care a fost obţinută cu ajutorul datelor observaţionale ce provin de la radiotelescopul Parkes, al CSIRO, aflat în partea de est a Australiei.

Cum putem „vedea" materia întunecată?

Ca de fiecare dată, şi astăzi puteţi citi un articol ştiinţific care pretinde că poate prezenta „cea mai bună imagine a materiei întunecate" de până acum. Dacă aceasta este atât de întunecată, atunci cum putem să o vedem? În acest articol vom afla cum putem face asta.

Landau-Kleffner, sindromul care îţi răpeşte abilitatea de a vorbi

Majoritatea dintre noi luăm vorbitul ca pe ceva de la sine înţeles. Tocmai de aceea sindromul Landau-Kleffner este atât de înfricoşător. Acesta îi poate răpi cuiva abilitatea de a vorbi sau de a înţelege vorbirea, iar şi iar.

Cât de mult poţi supravieţui dacă eşti îngropat de viu?

Scriu asta sperând că nu veţi avea niciodată nevoie să folosiţi această informaţie, dar pentru orice eventualitate: Christina Cala de la Popular Science a estimat cam cât timp ai putea respira în siguranţă într-un coşciug îngropat la 2 metri sub pământ.

Mâncăm mai puţin, trăim mai mult

Francezii se ospătează cu cornuri care abundă în unt. Mănâncă brânzeturi cremoase şi produse de patiserie pline de grăsimi. Micul dejun include cornul cu ciocolată, care este înghiţit împreună cu un espresso. Fulgii de ovăz nici nu se zăresc. Bănuiesc că cei mai mulţi dintre ei nu au auzit niciodată de seminţele de in.

Reflexul Semmelweis explică de ce oamenii resping ceea ce e nou

Se tem oamenii în mod automat de ceea ce este nou? Ei par să respingă noutatea suficient de des, încât să existe un sindrom psihologic care să explice asta. Reflexul Semmelweis a fost denumit după un individ care a avut o idee radicală, ce ar fi putut salva mii de vieţi, dar care a fost respinsă de toată lumea, astfel că măcelul a continuat.

Ştiinţa le face rasiştilor viaţa grea

Au existat o serie de incidente în care angajaţi ai statului au luat copii cu părul deschis la culoare de lângă părinţii lor romi - o ”vânătoare de vrăjitoare” declanşată de evenimentele recente din Grecia. Dar, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut, acum avem un mod ştiinţific de a lupta împotriva acestui tip de rasism.

Efectele jocurilor video violente depind de rolul pe care îl joci

După ce Aaron Alexis a împuşcat mortal 12 persoane la Navy Yard în Washington DC în septembrie, instituţiile mass-media s-au grăbit să scoată în evidenţă plăcerea lui declarată pentru jocurile video. Pentru mulţi, acesta a reprezentat cel mai recent exemplu privind modul în care jocurile violente pot încuraja agresivitatea în viaţa reală.

De ce Darth Vader şi nu Barth Vaber e un nume potrivit pentru un personaj

Relaţia dintre sensul unui cuvânt şi succesiunea de litere care formează cuvântul este de obicei considerată arbitrară. Adică sensul unui cuvânt este dictat de convenţie şi tonul emoţional al vorbitorului. Prin înlăturarea acestor lucruri, sunetele grupurilor de litere în sine – cunoscute drept foneme - sunt în general considerate fără sens. Cel puţin, această perspectivă a fost populară o anumită perioadă de timp.