Stephen Hawking este unul dintre puţinii fizicieni a cărui notorietate poate fi comparată cu cea a lui Albert Einstein. Ideile sale au stârnit deseori controverse şi scepticism în rândurile oamenilor de ştiinţă. La fel se întâmplă şi în cazul concepţiei sale despre Univers.
- Detalii
- Scris de: Razvan Mihai Moldoveanu
În a treia parte a seriei dedicate evoluţiei imaginii oamenilor de ştiinţă despre univers în secolul al XX-lea vom studia în detaliu modul în care are loc expansiunea universului. Aici este locul unde intervin atât constanta, cât şi legea care poartă numele lui Edwin Hubble.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Lazăr
În partea a doua a seriei privind dimensiunile Universului vom explora modul în care Edwin Hubble a descoperit în 1929 că universul nu este static, ci în expansiune. Este observaţia care stă la baza înţelegerii ulterioare a faptului că a existat un început, numit Big Bang.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Lazăr
Cât de mare este, de fapt, Universul? Iată o întrebare care a rămas fără răspuns chiar până mai târziu decât am fi tentaţi să credem. Vă invităm în continuare să citiţi o serie de patru articole pe înţelesul tuturor despre evoluţia imaginii noastre despre Univers.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Lazăr
În a patra şi ultima parte a seriei de articole dedicate evoluţiei universului şi constantei lui Hubble vom examina cum putem măsura valoarea acestei constante, de ce este ea importantă şi vom prezenta câteva concluzii pe marginea ideilor introduse aici.
- Detalii
- Scris de: Alexandru Lazăr
Nibiru, atât de la modă în ultimii ani, cu siguranţă nu este primul şi probabil nu va fi nici ultimul corp ceresc despre care unii cred cu tărie că există, deşi nu s-a găsit nicio dovadă ştiinţifică în acest sens. Vorbim în acest articol despre o serie de corpuri cereşti ipotetice.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Inspirat de numele astronomului William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor şi evoluţiei stelelor şi galaxiilor va purta în spaţiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodată acolo.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
La 14 mai s-au împlinit 2 ani de când Europa, prin agenţia spaţială ESA, reuşea să trimită în spaţiu cea mai mare misiune din istoria sa, atât prin prisma bugetului, cât şi a complexităţii proiectului. Se speră că misiunea va revoluţiona astronomia şi înţelegerea Universului.
- Detalii
- Scris de: SpaceAlliance
Instrumentele care lucrează în domeniul infraroşu trebuie să fie foarte reci pentru a opera corect, astfel că e posibil să fiţi surprinşi de faptul că un telescop ca Spitzer este vopsit în culoarea negru. Aflaţi în continuare de ce NASA a ales această soluţie...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Dacă pentru astronomi localizarea pe cer a stelelor sau galaxiilor este o sarcină destul de uşoară, nu la fel stau lucrurile în cazul asteroizilor, ale căror orbite nu sunt la fel de facil de prezis ca cele ale planetelor. Aflaţi aşadar cum procedează astronomii în acest caz.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Poate vă miră să aflaţi că atunci când două galaxii intră în coliziune, probabilitatea ca stelele din componenţa acestora să se ciocnească este una infimă. Mult mai spectaculoase sunt procesele prin care trece gazul interstelar. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ştiaţi că braţele spirale ale galaxiilor sunt structuri aparente care se rotesc cu viteză (unghiulară) constantă în jurul centrului galactic? Dar că ele conţin multe stele foarte tinere? Cum apar însă aceste structuri impresionante? Ce rol joacă gravitaţia în producerea lor?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În cea de-a doua parte a articolului dedicat naşterii şi evoluţiei stelelor, vorbim despre moartea stelelor, despre stelele cu masă mică, stelele medii şi stelele masive. Continuăm, deci, călătoria în fascinanta lume a stelelor, aruncând o privire în profunzimile acestora...
- Detalii
- Scris de: Gabriela Costache
Deoarece planetele nu emit lumină, ci doar o reflectă pe cea provenind de la sorii lor, acestea se pierd în lumina orbitoare a stelelor părinte, neputând fi observate în mod direct. Totuşi, cum ştim că există şi alte planete în afara sistemului nostru solar? Cum detectăm exoplanetele?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Sistemul solar este format din opt planete care se învârtesc în jurul Soarelui, sateliţi naturali care se află în jurul planetelor, asteroizi, comete, precum şi o serie de obiecte pe o orbită situată dincolo de Neptun. În acest articol vom vorbi despre planetele telurice.
- Detalii
- Scris de: Marc Eduard Frîncu