Combustibili fosili sunt hidrocarburi (substanţe alcătuite din hidrogen şi carbon) formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor, care, precum ne spune şi denumirea de "combustibili", degajă o mare cantitate de energie prin ardere.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
Biogeografia, ştiinţa aflată la graniţa dintre geografia fizică şi biologie, studiază distribuţia geografică a organismelor vii. Biogeografia este ştiinţa care uneşte cele două domenii de studiu. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia şi zoogeografia.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
În articolul anterior am vorbit despre încălzirea globală şi am menţionat că unul din factorii care produc încălzirea globală este reprezentat de eliberarea în atmosferă a unor gaze rezultate din arderea combustibililor fosili în centralele termice.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
Încălzirea globală este procesul de creştere a temperaturii atmosferei şi apelor, determinat de eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Aceste gaze sunt eliberate în atmosferă ca urmare a activităţi omului, dar şi ca efect al activităţii vulcanice de pe Terra.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
Climatul Australiei este pe atât de divers pe cât este de extrem. Terenul uscat şi ars poate fi rapid inundat de lacuri. În ultima vreme, totuşi, continentul s-a confruntat cu secete mai lungi şi mai severe şi incendii îngrijorătoare ale pădurilor.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
Scăderea biodiversităţii este produsă de vânătoarea şi pescuitul excesive, distrugerea habitatelor, poluare etc. Unul dintre cele mai mari pericole de care este ameninţată biodiversitatea este distrugerea habitatelor. Mai multe, în continuare ...
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii omeneşti, apărută în Mesopotamia. Apariţia agriculturii a determinat formarea primelor aşezări omeneşti şi trecerea de la un mod de viaţă nomad la un mod de viaţă sedentar.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
În fiecare an, în jur de şase furtuni tropicale se transformă în uragane, izbind Insulele Caraibe şi estul Statelor Unite. Da, este o vijelie îngrozitoare, dar cum ajunge astfel şi cum şi când decid oamenii că e vremea ca o furtună să capete „statutul” de uragan?
- Detalii
- de: Kristen Philipkoski
- Terra
Oriunde are loc un cutremur vei auzi peste tot în presă că a avut „(introdu număr) grade pe Scara Richter”. Dar, surpriză! La scara Richter s-a renunţat cu ani în urmă deoarece era inexactă. Astăzi se foloseşte scara moment magnitudine, pe scurt MMS.
- Detalii
- de: Brent Rose
- Terra
A fost o vreme când omul era o simplă componentă a mediului său de viaţă, nefiind capabil să-l influenţeze prea mult. Era deseori ameninţat de alte animale, iar viaţa lui era grea. Această vreme a trecut, omul devenind ultima verigă a lanţurilor trofice din toate mediile.
- Detalii
- de: David Jelescu
- Terra
Faţa Pământului se schimbă continuu. Plăcile tectonice plutesc pe un ocean de magmă, ciocnindu-se, producând cutremure sau depărtându-se. Fără aceste plăci tectonice nu ar exista viaţă, procesul recirculând în natură elemente vitale.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Terra
Toate sistemele de avertizare pentru tsunami şi cutremur monitorizează acelaşi lucru: undele seismice. Datele seismice sunt rezultatul „luării pulsului" Pământului în mod direct. Când scoarţa terestră se mişcă, sistemele oferă populaţiei feedback imediat.
- Detalii
- de: Rachel Swaby
- Terra
Partea proastă când vine vorba de explorarea adâncurilor este că apa e omniprezentă. Este întuneric, rece şi nu tocmai un mediu potrivit respiraţiei. Dar cu NEPTUNE Canada, întins pe 850 km pe fundul oceanului ca un şarpe antic, nimic de acolo nu va scăpa nestudiat.
- Detalii
- de: Andrew Tarantola
- Terra
National Research Council (NRC) - Consiliul Naţional de Cercetare din Statele Unite - a dat publicităţii în luna martie a anului 2008 o listă de 10 provocări majore ale secolului XXI în domeniul ştiinţelor planetare. Vă invităm să citiţi în continuare un rezumat al acestora.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Terra
Iranul a reuşit miercuri 15 iunie lansarea celui de-al doilea satelit din istoria sa. Lansarea a avut loc de la baza spaţială iraniană din apropierea oraşului Semnan în jurul orei 09:15 UTC. O rachetă de tip Safir a lansat micul satelit de 15.3 kg Rasad-1 (Observation-1).
- Detalii
- de: SpaceAlliance
- Terra
