Consumul excesiv de carne roșie, atât procesată, cât și neprocesată, se asociază cu riscul ridicat de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, conform unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.
Principalele efecte determinate de consumul de carne roșie:
• consumul de carne roșie procesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu peste 50%
• consumul de carne roșie neprocesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 40%
• o porție în plus pe zi de carne roșie procesată a crescut riscul de aproape 1,5 ori
• riscul a fost crescut de 1,25 ori de o porție adițională de carne roșie neprocesată
• pentru consumul combinat, riscul a fost crescut de aproximativ 1,3 ori de o porţie suplimentară.
- Detalii
- de: Dr. Monica Dugăeșescu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Virusul rujeolei (microscop electronic)
Credit: wikipedia.org
Imaginați-vă o boală mai infecțioasă decât oricare alta cunoscută de știința medicală și care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ucide 2,6 milioane de copii mici în fiecare an, lăsând alte milioane de copii cu surzenie și chiar leziuni cerebrale. Sună ca ceva desprins dintr-o ficțiune de groază cu pandemii, dar o astfel de boală există. Este vorba despre rujeolă.
Rujeola, cunoscută popular și sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă, care se transmite prin aer, și este cauzată de un virus care poate duce la complicații grave și deces, informează 360medical.ro.
Virusul rujeolic aparține familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus, și se raspândește cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Drosophila melanogaster
Alimentația influențează toate procesele organismului, fiind unul dintre factorii esențiali, probabil cel mai important, în sănătatea organismului. Datele colectate de cercetători în ultimii ani indică faptul că restricția calorică (consumul unui număr de calorii mai mic decât cel consumat de organism) îmbunătățește sănătatea și crește durata de viață, aspecte rezultate în special în cadrul testelor pe animale.
Recent, cercetători de la Institutul Buck au identificat o genă, OXR1, care pare a avea un rol determinant în prelungirea vieții, dar și în păstrarea sănătății creierului. Descoperirea poate fi utilă în terapii pentru a încetini procesul de îmbătrânire la oameni și pentru boli neurodegenerative care au legătură cu îmbătrânirea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Compania americană Alkeus Pharmaceuticals, specializată în dezvoltarea unor tratamente pentru boli degenerative ale ochiului, a anunțat miercuri că terapia sa experimentală a oprit progresia bolii la pacienții cu stadii incipiente ale unei afecțiuni oculare genetice care duce la orbire, informează 360medical.ro.
Afecțiunea ereditară, cunoscută sub numele de boala Stargardt, nu are tratamente disponibile și este una dintre principalele cauze genetice de orbire la copii și adulți tineri, cu un număr estimat de 30.000 de persoane afectate în Statele Unite și peste 150.000 în întreaga lume.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Amenințarea pentru sănătatea publică reprezentată de rezistența antimicrobiană rămâne una uriașă la nivel global. Aproximativ 1,3 milioane de persoane din întreaga lume au murit în mod direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei analize din 2022. Acum, informează 360medical.ro, oamenii de știință spun că au dezvoltat un nou tip de antibiotic pentru a trata bacteriile rezistente la majoritatea antibioticelor actuale și care ucid un procent mare de persoane cu o infecție invazivă.
Acinetobacter baumannii este o bacterie ce determină frecvent infecţii nosocomiale, cel mai comun situs de infecţie şi colonizare fiind tractul respirator inferior. Bacteria poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, al tractului urinar și al sângelui, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Ştiri. Medicină - corpul uman
În ultimele luni am scris mai multe articole despre fundamentele unei alimentații sănătoase. Cum am mai spus, deși presa reușește să creeze impresia că nimic nu este clar, că ce este astăzi recomandat este mâine interzis, în fapt, zeci de ani de studii pe milioane de voluntari din toată lumea au cristalizat o serie de principii fundamentale cu privire la alimentația umană. Nu trebuie să fii cercetător sau chimist ca să le înțelegi, pentru că, în esență, sunt de bun-simț. La finalul articolului am introdus linkuri către cela mai relevante articole scrise pe subiectul alimentației.
Unul dintre miturile care circulă „pe piață” este cel privitor la orele între care să mănânci. Știți povestea: „să nu mănânci după ora X!” Sau: „să mănânci doar într-un interval de 8 ore pe zi! În rest, post”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.
Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.
Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?
Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)
În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).
În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în trei țări europene dintre cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul când țările au consemnat 100 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.
În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.
Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri. Medicină - corpul uman
