Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus  care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).

În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.


Termenul de „coronavirus” a apărut abia în 1968, când, la microscopul electronic, s-a observat că virusul seamănă cu stratul exterior al Soarelui, numit coronă.

După 229E, alte șase coronavirusuri care afectează omul au fost descoperite. Iată lista completă:

1. Virusul 229E
• Descoperit la Universitatea Chicago în 1965, acest coronavirus este una dintre cauzele răcelii.

2. Virusul OC43
• Descoperit în 1967 de cercetătorii de la Institutul Național de Sănătate din SUA, acest virus provoacă, de asemenea, simptomele răcelii și, cel mai probabil, a trecut la om de la vite în secolele 18 ori 19.

3. Virusul HKU1
• Acest coronavirus a fost descoperit în Hong Kong în anul 2005, cauzând infecții ale tractului respirator, arătând similarități cu un coronavirus care infectează șoarecii.

4. Virusul NL63
• Descoperit în Olanda în 2004, NL63 este responsabil pentru infecții cu simptome ușoare ale căilor respiratorii superioare și infecții mai severe ale tractului respirator inferior.

5. SARS-CoV-1
• Acest virus este responsabil de boala SARS (sindromul acut respirator sever). Între noiembrie 2002 și iulie 2003 a existat un început de posibilă pandemie, cu 8.422 de cazuri de infecție și 916 morți confirmate. În câteva săptămâni, boala s-a transmis din Hong Kong în 37 de alte țări. Ultima infecție observată a avut loc în iunie 2003.

6. Virusul MERS-CoV
• Identificat pentru prima oară în anul 2012 în Arabia Saudită, acesta este cel mai letal coronavirus. Provoacă boala numită MERS (sindromul respirator din Orientul Mijlociu). Deși au fost doar 2.494 de cazuri confirmate de infecție cu acest virus, 858 au murit. Rata mortalității: 37%.

7. Virusul SARS-CoV-2
• Acesta este MARELE CORONAVIRUS, definit printr-o capacitate de infectare uluitoare. Provoacă boala numită COVID-19. Mai multe puteți citi aici. Un virus care, cum spuneam la începutul articolului, a schimbat lumea și abia începem să ne dăm seama care va fi dimensiunea dezastrului economic pe care-l va lăsa în urmă. A fost descoperit în China, orașul Wuhan, în decembrie 2019. De atunci a ajuns în toate statele lumii. Rata de infectare diferă, în mod surprinzător și fără explicații convingătoare deocamdată din partea cercetătorilor, de la țară la țară. Și rata mortalității este foarte diferită de la țară la țară. Pare că îi „preferă”, vorbind de letalitate, pe cei bolnavi și bătrâni, deși sunt cunoscute cazuri de tineri și copii uciși de virus.

Ce au toate cele 7 coronavirusuri în comun, pe lângă apartenența la aceeași subfamilie de virusuri (Orthocoronavirinae)? Faptul că toate au ca punct de origine liliacul. Asta nu înseamnă că toate coronavirusurile au trecut direct de la lilieci la om, ci, uneori, prin intermediari. OC43, de exemplu, a trecut de la vite. MERS-CoV a trecut de la cămile. Pentru „vedeta zilei”, SARS-CoV-2, nu este cunoscut deocamdată dacă a trecut la om direct de la liliac ori de la alt animal.

Surse: (1), (2)

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro