De la armonizarea aripilor fluturilor până la repetarea modelului hexagonal al fulgilor de zăpadă, simetria îşi arată prezenţa în întreaga natură, până la cele mai mici blocuri constitutive ale materiei. De la descoperirea quarcurilor, cărămizile ce formează protonii şi neutronii, fizicienii au folosit aceste simetrii pentru a studia proprietăţile intrinseci ale quarcurilor şi a descoperi ceea ce aceste proprietăţi ne pot spune despre legile fizice care le guvernează.
- Detalii
- de: Kandice Carter
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Experimentul NUMI Off-Axis electron neutrino Appearance, cunoscut ca NOvA, constă din două detectoare uriaşe de particule amplasate la 800 km depărtare, iar sarcina lui este să exploreze proprietăţile unui fascicul intens de particule fantomatice numite neutrini.
- Detalii
- de: Fermilab via Symmetry Magazine
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Cercetătorii de la CERN, participanţi la un experiment privitor la antimaterie, au anunţat recent că au produs cu succes primul fascicul de atomi de antihidrogen. Isprava îi va ajuta să verifice dacă aceşti atomi diferă de corespondenţii lor din materie, ceea ce ar putea oferi oamenilor de ştiinţă indicii despre cum s-a format Universul nostru.
- Detalii
- de: Ashley WennersHerron
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Un trio de cercetători de la University of Tokyo din Japonia a perfecţionat tehnica de producere a levitaţiei obiectelor prin adăugarea de mai multe difuzoare şi prin controlul punctului focal al undelor sonore care sunt obţinute cu această ocazie. În acest sens, aşa cum se descrie într-un studiu care a fost încărcat pe serverul arXiv, ei au propus o metodă prin care au reuşit să producă levitaţia şi deplasarea unor obiecte în spaţiul tridimensional.
- Detalii
- de: Bob Yirka
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Astăzi vom discuta despre monopolii magnetici, de ce îi iubim, de ce tânjim după ei şi de ce nu am renunţat încă la ei. Întrebarea la care voi răspunde azi este următoarea: ce s-a întâmplat cu monopolii magnetici? Înainte de a vă arăta de ce monopolii magnetici sunt minunaţi o să vă spun mai întâi câteva cuvinte despre electricitate şi magnetism.
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a arătat, pentru prima dată, că atomii mai degrabă interacţionează împreună prin schimbul de lumină decât să acţioneze independent unul de altul.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Într-un articol de doar 3 pagini intitulat 'Information preservation and weather forecasting for black holes', publicat pe arXiv, renumitul fizician Stephen Hawking aduce o modificare radicală teoriei găurilor negre. Acesta susţine că "orizontul evenimentelor", graniţa invizibilă ce se considera că înconjoară o gaură neagră, în fapt nu există. În locul acestui "orizont al evenimentelor", Hawking propune un "orizont aparent", care ţine materia şi energia "prizoniere" temporar, pentru a le "elibera" ulterior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să menţină starea cuantică a unor qubiţi de memorie timp de 39 de minute. Ar putea părea puţin, dar este de 100 de ori mai mult decât recordul anterior. Este o realizare inovatoare care ar putea deschide calea pentru realizarea unor calculatoare cuantice incredibil de rapide. Spre deosebire de calculatoarele convenţionale şi ale lor „biţi" de date, computerele cuantice folosesc „qubiţi" care reprezintă unitatea lor de măsură pentru cantitatea de informaţie.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Gaură neagră - reprezentare artistică
În acest articol vom aborda un paradox al relativităţii generale: în cazul în care timpul încetineşte în apropiere de orizontul evenimentelor al unei găuri negre, cum se poate ca ceva să cadă vreodată în interiorul ei? Întrebarea la care voi răspunde este: „Dacă o gaură neagră deformează spaţiul-timp într-o asemenea măsură încât încetineşte şi chiar opreşte timpul, cum se poate ca ceva să dispară vreodată dincolo de orizontul evenimentului (sau de punctul în care t=0)?
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Leslie Rosenberg şi colegii săi se pregătesc să meargă la vânătoare. Ţinta lor: o particulă elementară dedusă teoretic, dar care nu a fost observată niciodată, denumită axion. Căutarea acesteia va fi efectuată cu ajutorul unui detector recent modernizat, extrem de sensibil, care se află în prezent într-o fază de testare la Center for Experimental Nuclear Physics and Astrophysics al University of Washington.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Până în prezent, oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa a mai mult de 900 de exoplanete, planete aflate în afara sistemului nostru solar. Pentru a determina dacă vreuna din aceste lumi îndepărtate este locuibilă se impune cunoaşterea masei exoplanetei - ceea ce va ajuta cercetătorii să spună dacă planeta este alcătuită din gaz sau rocă şi alte materiale ce pot susţine viaţa.
- Detalii
- de: Jennifer Chu
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Imaginaţi-vă că aţi comandat mai multe vaze de sticlă având diferite culori. Fiecare vază este expediată separat. Ce părere v-aţi face despre serviciul de curierat dacă pachetele ajung la dumneavoastră aparent intacte, dar atunci când le deschideţi constataţi că toate vazele roşii sunt intacte şi toate cele verzi sunt sparte în bucăţi?
- Detalii
- de: University of Warsaw via Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Conceptul de perpetuum mobile este foarte incitant. Imaginați-vă o mașină care funcționează continuu, fără să aibă nevoie de nicio energie exterioară - o caracteristică ce ar face alimentarea vehiculelor o chestiune ce ține de trecut. În timp ce o mașină perpetuum mobile inspiră posibilități foarte atrăgătoare, cei mai mulți oamenii de știință sunt de acord că este imposibil să existe o astfel de mașină - a efectua lucru mecanic fără niciun aport de energie contrazice legile termodinamicii.
- Detalii
- de: Jennifer Chu
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă de fizicieni teoreticieni şi experimentalişti de la University of Stuttgart a studiat un singur atom având o mărime de ordinul micrometrilor. Acest atom conţine zeci de mii de atomi obişnuiţi în cadrul orbitei electronului său. Aceste rezultate au fost publicate în revista Nature. Interacţiunea dintre electroni şi materie este fundamentală în ceea ce priveşte proprietăţile materialelor cum ar fi conductivitatea electrică.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă internaţională de fizicieni ce lucrează în domeniul fizicii de energie înaltă anunţă descoperirea unei particule subatomice încărcate electric denumită Zc (4020) care reprezintă un indiciu că ei au descoperit o nouă familie de particule formate din patru quarcuri. Fizicienii din cadrul spectrometrului BESIII (Beijing Spectrometer), din care fac parte oameni de ştiinţă de la UH Mānoa, au anunţat în luna aprilie a anului 2013 descoperirea unei particule misterioase formată din patru quarcuri denumită Zc (3900).
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
