Ceea ce vedeţi în imaginea de mai sus este prima observare directă a orbitalului electronic din atom, o funcţie de undă reală a atomului! Pentru a obţine această imagine cercetătorii au utilizat un nou microscop cuantic, un nou dispozitiv incredibil care le permite literalmente oamenilor de ştiinţă să privească în lumea cuantică. O structură orbitală reprezintă spaţiul dintr-un atom care este ocupat de un electron.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Este posibil să creăm noi elemente chimice care, în cele din urmă, ar putea distruge lumea sau ar trebui să urmăm regula lui Mendeleev din tabelul periodic al elementelor? Veţi afla răspunsul la această întrebare în cele ce urmează. Am primit următoarea întrebare de la doi cititori: ar putea exista în Univers elemente chimice pe care încă nu le-am descoperit? Sau tabelul periodic conţine toate elementele chimice din natură?
- Detalii
- de: Dave Goldberg
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Fizicienii de la University of Queensland şi Australian National University (ANU) au realizat un amplificator cuantic care se bazează pe o soluţie software care are potenţialul de a extinde utilizarea comunicaţiilor cuantice criptografice ultra-securizate. Noua realizare ar putea conduce la obţinerea de noi soluţii în vederea asigurării siguranţei comunicaţiilor de zi cu zi, inclusiv în ceea ce priveşte tranzacţiile financiare şi poşta electronică.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Oamenii de ştiinţă de la FOM Foundation şi Delft University of Technology au modificat starea unei particule cuantice doar uitându-se la ea într-un mod inteligent. Prin reglarea intensităţii măsurătorii lor în funcţie de rezultatele unor măsurători anterioare, ei au reuşit să orienteze spinul particulei într-o direcţie dorită. Oamenii de ştiinţă au publicat online rezultatele lor în Nature Physics în data de 16 februarie 2014.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
În anul 2003 profesorul Nick Bostrom de la Oxford University a sugerat că este posibil ca noi să trăim într-o simulare de calculator. În lucrarea sa, Bostrom a prezentat puţine argumente ştiinţifice care să sprijine ipoteza sa, deşi el a calculat care ar fi cerinţele computaţionale necesare în acest scop. Într-adevăr, una este să faci o afirmaţie filozofică şi alta este să aduci dovezi în sprijinul acesteia.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Fizica particulelor va deveni din ce în ce mai mult un efort internaţional în deceniile următoare, conform unui comitet însărcinat cu elaborarea unui plan strategic privind viitorul fizicii particulelor în Statele Unite ale cărui mult-aşteptate recomandări au fost publicate astăzi. Conform acestui comitet, priorităţile de vârf ale fizicii particulelor în Statele Unite includ: a) continuarea jucării unui rol principal la Marele Accelerator de Particule din Europa (LHC), b) elaborarea un program mondial privind studiul particulelor neutrino, găzduit în Statele Unite şi c) participarea la dezvoltarea unui viitor accelerator linear, dacă e construit în Japonia.
- Detalii
- de: Kathryn Jepsen
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Nu se întâmplă des ca astronomia să se împace cu cartea Genezei din Biblie. În aceasta din urmă se afirmă următoarele: „... dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit". Rezultă de aici că prin cunoaştere nu doar noi vom fi ucişi ci însăşi Universul întreg va fi distrus. Într-adevăr, un fizician speculează că prin observarea continuă a Universului acesta ar putea intra într-o stare care ar provoca dispariţia a tot ceea ce există.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Neted sau granular? Este spaţiul-timp continuu sau dacă l-am putea privi de foarte aproape am constata că el este compus din celule elementare discrete având dimensiunea de 10^-35 m, care corespund scării Planck? Dacă într-adevăr spaţiul este discontinuu, atunci oamenii de ştiinţă cred că acest lucru ar conduce la existenţa unor abateri de la teoria relativităţii a lui Albert Einstein, cea care a fost formulată cu mai mult de 100 de ani în urmă.
- Detalii
- de: SISSA via Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
La întâlnirea din acest an a American Astronomical Society, Emily Levesque a anunţat că ea şi colegii ei de la University of Colorado au descoperit o stea care ar putea reprezenta un obiect Thorne-Zytkow. Obiectul descoperit nu a fost încă denumit, deoarece echipa nu a publicat încă rezultatele sale. Un obiect Thorne-Zytkow, dedus din punct de vedere teoretic de Kip Throne şi Anna Zytkowi încă din anul 1975, ar putea apărea atunci când o stea gigantă roşie muribundă înghite o stea neutronică ce orbitează în jurul ei.
- Detalii
- de: Bob Yirka
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Tranziţia de la un sistem cuantic la unul clasic poate fi explicată prin imprecizia de determinare a referinţelor de măsură. Lumea clasică şi lumea cuantică sunt, în mod evident, foarte diferite, dar modul prin care se produce tranziţia între aceste aceste sisteme fizice este mai puţin evident. Cea mai cunoscută încercare de a explica tranziţia de la cuantic la clasic este reprezentată de fenomenul de decoerenţă care se bazează pe ideea că interacţiunile unui sistem cuantic cu mediul înconjurător distrug coerenţa cuantică şi determină ca un sistem cuantic să devină clasic.
- Detalii
- de: Lisa Zyga
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Dintre cele patru forţe fundamentale ale naturii, doar în cazul gravitaţiei nu s-a reuşit detectarea cuantei sale fundamentale de câmp. Fizicienii se aşteaptă ca forţa gravitaţională să fie transmisă de către o particulă elementară numită graviton, la fel cum forţa electromagnetică este transmisă de către foton. Deşi există argumente teoretice solide cu privire la existenţa gravitonilor, detectarea acestora ar putea fi imposibilă de pe Pământ.
- Detalii
- de: Skip Derra
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Oamenii de ştiinţă de la Towson University din Towson, Maryland, SUA, au identificat un test practic pentru teoria corzilor care a fost trecut cu vederea până acum, bazat pe mişcarea planetelor, sateliţilor şi a asteroizilor şi care aminteşte de faimosul test asupra gravitaţiei al lui Galilei. Se spune că acesta a studiat modul de cădere a unor bile din Turnul din Pisa.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
O echipă internaţională de astronomi a descoperit o nouă clasă surprinzătoare de „stele hiperrapide", stele solitare care se deplasează suficient de repede pentru a scăpa de atracţia gravitaţională a galaxiei Calea Lactee. Descoperirea acestui nou set de stele „hiperrapide" a fost descrisă la reuniunea anuală a American Astronomical Society ce a avut loc în Washington DC şi a fost publicată în numărul din data de 1 ianuarie a Astrophysical Journal.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Un nou studiu al radiaţiei gama din centrul Galaxiei noastre constituie cea mai puternică pledoarie de până acum că o parte a acestei emisii poate proveni de la materia întunecată, o substanţă necunoscută ce alcătuieşte cea mai mare parte din Univers.
- Detalii
- de: Francis Reddy
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Universul timpuriu consta într-o supă de particule subatomice aflate la o temperatură de mii de miliarde de grade, care în cele din urmă s-a răcit formând materia pe care o ştim astăzi. Acest proces se numeşte "îngheţare". În Universul timpuriu a fost o tranziţie uniformă. Dar un grup de oameni de ştiinţă de la Brookhaven Naţional Laboratory au descoperit recent că, în condiţii potrivite, lucrurile se pot petrece diferit.
- Detalii
- de: Karen McNulty Walsh
- Ştiri ştiinţă. Fizică
