Macromoleculele ce captează lumina în celulele plantelor transferă energia profitând de avantajele vibraţiilor moleculare ale căror descrieri fizice nu au o echivalenţă în fizica clasică, în conformitate cu primele dovezi teoretice evidente ale efectelor cuantice în procesul de fotosinteză ce au fost publicate în revista Nature Communications.

Unde gravitaţionaleOamenii de ştiinţă de la Harvard-Smithsonian Centre for Astrophysics din Statele Unite au anunţat ceea ce ei cred că reprezintă detectarea indirectă a undelor gravitaţionale în radiaţia generată după Big Bang. Descoperirea anunţată de către cercetătorii implicaţi în experimentul BICEP (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarisation) a stârnit un interes deosebit în rândul comunităţii ştiinţifice.

Galaxie. Credit imagine: Hubble Space Telescope.Într-o bună zi galaxia noastră se va ciocni cu Andromeda şi atunci când se va întâmpla asta planeta noastră va fi distrusă. Corect? Greşit. În acest articol veţi afla de ce. Vă voi prezenta propriul meu scenariu apocaliptic în legătură cu ciocnirea dintre galaxia Andromeda şi galaxia noastră. După ciocnirea celor două galaxii va rămâne o singură galaxie. Dar ce se va întâmpla cu Pământul după producerea acestui eveniment cosmic?

Jefferson LabDe la armonizarea aripilor fluturilor până la repetarea modelului hexagonal al fulgilor de zăpadă, simetria îşi arată prezenţa în întreaga natură, până la cele mai mici blocuri constitutive ale materiei. De la descoperirea quarcurilor, cărămizile ce formează protonii şi neutronii, fizicienii au folosit aceste simetrii pentru a studia proprietăţile intrinseci ale quarcurilor şi a descoperi ceea ce aceste proprietăţi ne pot spune despre legile fizice care le guvernează.

NeutrinoExperimentul NUMI Off-Axis electron neutrino Appearance, cunoscut ca NOvA, constă din două detectoare uriaşe de particule amplasate la 800 km depărtare, iar sarcina lui este să exploreze proprietăţile unui fascicul intens de particule fantomatice numite neutrini.

ASACUSACercetătorii de la CERN, participanţi la un experiment privitor la antimaterie, au anunţat recent că au produs cu succes primul fascicul de atomi de antihidrogen. Isprava îi va ajuta să verifice dacă aceşti atomi diferă de corespondenţii lor din materie, ceea ce ar putea oferi oamenilor de ştiinţă indicii despre cum s-a format Universul nostru.

Un trio de cercetători de la University of Tokyo din Japonia a perfecţionat tehnica de producere a levitaţiei obiectelor prin adăugarea de mai multe difuzoare şi prin controlul punctului focal al undelor sonore care sunt obţinute cu această ocazie. În acest sens, aşa cum se descrie într-un studiu care a fost încărcat pe serverul arXiv, ei au propus o metodă prin care au reuşit să producă levitaţia şi deplasarea unor obiecte în spaţiul tridimensional.

Astăzi vom discuta despre monopolii magnetici, de ce îi iubim, de ce tânjim după ei şi de ce nu am renunţat încă la ei. Întrebarea la care voi răspunde azi este următoarea: ce s-a întâmplat cu monopolii magnetici? Înainte de a vă arăta de ce monopolii magnetici sunt minunaţi o să vă spun mai întâi câteva cuvinte despre electricitate şi magnetism.

CipO echipă internaţională de oameni de ştiinţă a arătat, pentru prima dată, că atomii mai degrabă interacţionează împreună prin schimbul de lumină decât să acţioneze independent unul de altul.

Într-un articol de doar 3 pagini intitulat 'Information preservation and weather forecasting for black holes', publicat pe arXiv, renumitul fizician Stephen Hawking aduce o modificare radicală teoriei găurilor negre. Acesta susţine că "orizontul evenimentelor", graniţa invizibilă ce se considera că înconjoară o gaură neagră, în fapt nu există. În locul acestui "orizont al evenimentelor", Hawking propune un "orizont aparent", care ţine materia şi energia "prizoniere" temporar, pentru a le "elibera" ulterior.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să menţină starea cuantică a unor qubiţi de memorie timp de 39 de minute. Ar putea părea puţin, dar este de 100 de ori mai mult decât recordul anterior. Este o realizare inovatoare care ar putea deschide calea pentru realizarea unor calculatoare cuantice incredibil de rapide. Spre deosebire de calculatoarele convenţionale şi ale lor „biţi" de date, computerele cuantice folosesc „qubiţi" care reprezintă unitatea lor de măsură pentru cantitatea de informaţie.

În acest articol vom aborda un paradox al relativităţii generale: în cazul în care timpul încetineşte în apropiere de orizontul evenimentelor al unei găuri negre, cum se poate ca ceva să cadă vreodată în interiorul ei? Întrebarea la care voi răspunde este: „Dacă o gaură neagră deformează spaţiul-timp într-o asemenea măsură încât încetineşte şi chiar opreşte timpul, cum se poate ca ceva să dispară vreodată dincolo de orizontul evenimentului (sau de punctul în care t=0)?

Leslie Rosenberg şi colegii săi se pregătesc să meargă la vânătoare. Ţinta lor: o particulă elementară dedusă teoretic, dar care nu a fost observată niciodată, denumită axion. Căutarea acesteia va fi efectuată cu ajutorul unui detector recent modernizat, extrem de sensibil, care se află în prezent într-o fază de testare la Center for Experimental Nuclear Physics and Astrophysics al University of Washington.

Până în prezent, oamenii de ştiinţă au confirmat existenţa a mai mult de 900 de exoplanete, planete aflate în afara sistemului nostru solar. Pentru a determina dacă vreuna din aceste lumi îndepărtate este locuibilă se impune cunoaşterea masei exoplanetei - ceea ce va ajuta cercetătorii să spună dacă planeta este alcătuită din gaz sau rocă şi alte materiale ce pot susţine viaţa.

Bizarerii cuanticeImaginaţi-vă că aţi comandat mai multe vaze de sticlă având diferite culori. Fiecare vază este expediată separat. Ce părere v-aţi face despre serviciul de curierat dacă pachetele ajung la dumneavoastră aparent intacte, dar atunci când le deschideţi constataţi că toate vazele roşii sunt intacte şi toate cele verzi sunt sparte în bucăţi?


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro