Mașini de cusut industriale
Când președintele american Donald Trump a introdus tarife vamale mari pentru importurile din China, obiectivul era de a readuce producția pe teritoriul american și de a proteja locurile de muncă locale. Însă acest proces de relocalizare este complex și necesită ani de investiții și planificare, mult prea lent pentru lumea modei ultra-rapide, unde brandurile sunt obișnuite să reacționeze în câteva săptămâni, nu în ani.
Multe companii din industria vestimentară au început să-și mute producția din China încă din primul mandat al lui Trump. Ele s-au relocat în țări precum Vietnam și Cambodgia, când au intrat în vigoare primele tarife aplicate exclusiv Chinei.
Această tendință s-a accelerat odată cu noile tarife „reciproce”. În loc să-și aducă producția înapoi în SUA, multe branduri de modă pur și simplu caută furnizori în țara care le oferă cel mai mic cost total după aplicarea tarifelor.
Rezultatul? Mașinăria modei ultra-rapide s-a adaptat rapid și a devenit și mai exploatatoare.
De la Guangzhou în garderoba ta, în doar câteva zile
Platforme precum Shein și Temu și-au clădit succesul oferind haine inspirate de cele mai noi tendințe la prețuri șocant de mici. O rochie de 5 dolari sau un top de 3 dolari poate părea o afacere bună, dar aceste prețuri ascund multe lucruri.
O mare parte din producția Shein are loc în așa-numitul „sat Shein” din Guangzhou, China, unde muncitorii cos adesea 12–14 ore pe zi în condiții precare pentru a ține pasul cu cererea constantă de articole noi.
Când SUA a început să limiteze importurile din China, intenția era de a face produsele fabricate în America mai competitive. Aceasta a inclus creșterea tarifelor pentru bunurile chinezești până la 145% (măsură momentan suspendată) și închiderea „portiței”, care permitea importurile sub 800 USD fără taxe vamale.
Însă aceste tarife nu au oprit moda ultra-rapidă. Doar au redirecționat producția către țări cu tarife mai mici și costuri ale muncii chiar mai scăzute. Filipine, cu un tarif relativ scăzut de 17%, au apărut ca o alternativă surprinzătoare. Totuși, țara nu poate oferi amploarea industrială și infrastructura pe care le are China.
De ce contează Australia?
O mare parte din moda ieftină destinată anterior pieței americane ajunge acum pe alte piețe, inclusiv în Australia.
Australia permite în continuare majorității importurilor de valoare mică să intre fără taxe, iar platformele precum Shein și Temu au profitat din plin. Consumatorii australieni sunt printre cei mai frecvenți cumpărători Shein și Temu pe cap de locuitor la nivel global.
Doar 3% dintre hainele vândute în Australia sunt produse pe plan local, iar majoritatea brandurilor se bazează pe producția în străinătate. Acest lucru face ca Australia să fie o piață-țintă ideală pentru importurile de modă ultra-rapidă. Australia are putere mare de cumpărare, reguli de import permisive și o cerere ridicată pentru produse cu prețuri mici, mai ales în contextul crizei costului vieții.
Costurile ascunse ale hainelor ieftine
Impactul de mediu al modei rapide este bine-cunoscut. Cu toate acestea, în haosul creat de anunțurile privind tarifele impuse de Trump, s-a acordat mult mai puțină atenție modului în care aceste politici – alături de retragerea din angajamentele climatice – agravează daunele asupra mediului, inclusiv pe cele asociate cu moda ultra-rapidă.
Ironia este că tarifele menite să protejeze lucrătorii americani au dus, în unele cazuri, la înrăutățirea condițiilor pentru muncitorii din alte țări. Între timp, consumatorii din Australia beneficiază acum de livrări mai rapide ale unor produse și mai ieftine, întrucât Temu, Shein și altele și-au îmbunătățit capacitățile de transport către Australia.
Consumatorii australieni trimit anual peste 200.000 de tone de haine la groapa de gunoi. Dar problema mai profundă este structurală. Întregul model de afaceri se bazează pe exploatare și degradare ecologică.
Muncitorii din fabrici suportă cea mai mare parte a reducerilor de costuri. În cursa pentru a rămâne competitivi, mulți producători reduc salariile și ignoră condițiile periculoase de muncă.
Va putea moda etică să concureze vreodată?
Remedierea acestor probleme va necesita o regândire globală a modului în care funcționează industria modei. Guvernele au un rol esențial în reglementarea transparenței lanțurilor de aprovizionare și în aplicarea standardelor de muncă.
Brandurile trebuie să își asume responsabilitatea pentru condițiile din fabrici, fie că sunt deținute direct, fie subcontractate. Transparența este esențială.
Variantele la moda rapidă câștigă teren. Închirierea de haine se conturează ca un model de afaceri promițător care contribuie la construirea unei economii circulare în domeniul modei. Magazinele caritabile de tip second-hand au fost dintotdeauna o sursă sustenabilă de îmbrăcăminte folosită.
O nouă inițiativă a Australiei urmărește să responsabilizeze brandurile pentru întreaga durată de viață a hainelor pe care le vând. Scopul este să ajute oamenii să cumpere, poarte și recicleze haine într-un mod mai sustenabil.
Și consumatorii contează. Dacă vom continua să așteptăm ca hainele să coste mai puțin decât o cafea, schimbarea va fi lentă. Recunoașterea faptului că un tricou de 5 dolari are costuri ascunse — suportate de oameni din fabrici și de mediu — este un prim pas.
Unele branduri etice demonstrează deja că există o cale mai bună și oferă haine confecționate în condiții mai echitabile și din materiale sustenabile. Aceste haine nu sunt la fel de ieftine sau de rapide, dar reprezintă o variantă mai bună, mai ales pentru consumatorii preocupați de fibrele sintetice, substanțele chimice toxice și daunele asupra mediului.
Trump a amestecat cărțile, dar nu a schimbat jocul
Regulile comerciale impuse de președintele Trump urmăresc să reechilibreze comerțul global în favoarea industriei americane, dar au costat companiile peste 34 de miliarde USD în pierderi de vânzări și costuri suplimentare. Acest cost va fi, în cele din urmă, suportat de consumatorii americani. În industria modei ultra-rapide, aceste măsuri nu au făcut decât să expună cât de fragil și exploatator era deja sistemul.
Astăzi, branduri precum Shein și Temu prosperă în Australia. Dar dacă nu vom aborda inegalitățile sistemice din producția vestimentară și nu vom regândi stimulentele care alimentează această piață, adevăratul cost al hainelor ieftine va continua să fie plătit de cei care își permit cel mai puțin.
Traducere după How Trump's trade war is supercharging the fast fashion industry de Mona Mashhadi Rajabi, Lisa Lake, Martina Linnenluecke și Yun Shen, toți de la University of Technology Sydney.
Credit imagine: pexels.com
