Omul argumentează și raționează. Construim raționamente și argumente. Dar care este diferența și de ce contează?
Raționamentul - numit și „silogism” - este procesul gândirii care pleacă de la premise, urmând a trage o concluzie. Iată un exemplu, clasic:
„Toți oamenii sunt muritori.
Socrate este om.
Socrate este muritor”.
Pe baza premiselor, am tras o concluzie.
Argumentul funcționează invers. Adică întâi prezentăm concluzia, iar apoi prezentăm premisele, argumentele. Pentru a folosi același exemplu:
„Socrate este muritor cu necesitate, pentru că știm că toți oamenii sunt muritori, fără excepție. În plus, știm, de asemenea, că Socrate este om”.
În vorbire este de mai mare impact și mai ușor de urmărit dacă folosiți argumente, pentru că prezentarea de la început a concluziei atrage și menține atenția interlocutorului (audienței).
În schimb raționamentul, mai ales dacă aveți o listă lungă de premise (nu toate silogismele trebuie să fie așa simple ca cel prezentat mai sus), ar putea duce la plictiseală ori obosirea interlocutorului, căruia nu-i e clar care este, în fapt, intenția vorbitorului.
→ Citește și: Mecanismele fundamentale ale minții
