Caracatiţa Paul, în 2010. Imagine: wikipedia commons
Au anumite animale capacitatea de a prezice diverse fenomene naturale ori de a ghici rezultatul unui meci de fotbal? Cu ceva urmă a circulat pe e-mail o informaţie-farsă, conform căreia animalele fugeau în număr mare din Parcul Yellowstone pentru a scăpa de o erupţie vulcanică.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
Dualitatea undă-particulă este un concept din fizica particulelor ce atribuie două trăsături aparent contradictorii unui singur lucru. Obiectele cuantice, cum sunt electronii şi quarcurile, sunt adesea descrise ca fiind atât unde, cât şi particule. În fapt, nu sunt nici una, nici alta. Acestea au proprietăţi specifice care le fac să pară atât particule, cât şi unde, dar, în fapt, nu arată a nimic cu care să ne întâlnim în experienţa noastră cotidiană.
- Detalii
- Scris de: Jim Pivarski
Priviţi imaginea de mai sus. Din câte cercuri este aceasta formată şi câte puncte de intersecţie există între acestea?
Aşteptăm răspunsul vostru...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Apendicele a fost utilizat cu mult timp înainte la digestia celulozei, prezente în dieta preponderent vegetariană a strămoşilor noştri. Între timp, după ce am devenit carnivori, apendicele a fost o sursă de suferinţă şi o curiozitate pentru multă vreme pentru oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Strămoşii noştri, hominizii, erau în principal vegetarieni (asta înainte de apariţia uneltelor din piatră, de descoperirea focului ori de inventarea armelor). Pentru a mesteca plante, era nevoie de un rând suplimentar de molari pentru masticaţie.
Deşi maxilarul modern este mai mic, mulţi dintre noi au şi măsele de minte (care nu indică în vreun fel un indice de inteligenţă ori de raţionalitate superior...).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Coccisul, osul cozii umane, este ce a rămas din coada strămoşilor noştri, care o foloseau pentru a echilibru ori pentru a se prinde de ramurile copacilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cei mai mulţi oameni au 12 perechi de coaste, dar 8% au 13, cum au cimpanzeii şi gorilele.
Această a treisprezecea pereche de coaste reprezintă o rămăşiţă a descendenţei noastre comune din antropoide.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Bărbaţii au sfârcuri pentru acestea sunt necesare femeilor, iar arhitectura organismului uman se dezvoltă mai eficient în uter pornind de la o singură structură.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În anul 2002 Jennifer A. Leonard, de la Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Washington, a publicat un articol în revista Science, în care arăta că informaţiile din ADN-ul mitocondrial extras din rămăşiţe ale uor câini preistorici "sprijină puternic ipoteza conform căreia străvechii câini domestici americani şi eurasiatici împărtăşesc o obârşie comună - lupii cenuşii ai Lumii Vechi".
În acelaşi număr al revistei Science, un alt articol, publicat de Peter Savolainen, Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm, bazat pe un studiu despre variaţia secvenţei de ADN mitocondrial de la 654 de câini din toată lumea, arată că originea câinelui domestic este estul Asiei, acum circa 15.000 de ani.
Strămoşul tuturor câinilor este un lup din estul Asiei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce este o specie?
Conform celui mai mare teoretician evoluţionist de după Darwin, Ernst Mayr, "O specie reprezintă un grup de populaţii naturale care se pot încrucişa, actual sau potenţial, şi care sunt izolate din punct de vedere reproductiv de alte astfel de populaţii".
Cum apare o nouă specie?
Tot Erns Mayr ne descrie cel mai obişnuit mod în care o specie generează o altă specie (speciaţia alopatrică):
:: un mic grup se desparte de restul grupului-mămă şi devine izolat din punct de vedere geografic de grupul strămoşilor.
:: acest grup mic va trece prin schimbări genetice destul de rapide - în comparaţie cu populaţiile mari, care tind să-şi susţină omogenitatea genetică prin încrucişări interne.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Secvenţierea ADN-ului reprezintă procesul de identificare a ordinii exacte a nucleotidelor moleculei ADN. Această metodă este folosită, de exemplu, pentru a studia microorganismele (bacterii, viruşi) în cadrul cercetării medicale ori pentru a analiza ADN străvechi, ceea ce ne dă o idee despre evoluţia omului şi despre harta migraţiei sale.
Costurile iniţiale ale secvenţierii ADN-ului erau pur şi simplu uriaşe, dar odată cu dezvoltarea tehnologiei şi apariţia unei metode îmbunătăţite de secvenţiere (a doua generaţie de secvenţiere sau secvenţierea paralelă masivă) a avut loc şi o dramatică scădere a costurilor. Iată mai jos o reprezentare grafică sugestivă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Polimerizarea este o adiţie repetată; este reacţia prin care un număr mare de molecule ale aceluiaşi reactant (monomer), cum ar fi etena, se unesc pentru a forma o macromeleculă (polimer). Exemplu de polimeri: cauciuc, mase plastice, fibre şi fire sintetice, dar şi celuloză şi amidon (ultimii doi, naturali).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Alcanii sunt des utilizaţi drept combustibili. Prin arderea acestora, pe lângă CO2 şi H2O, rezultă o mare cantitate de căldură (căldură de ardere sau căldură de combustie). Căldura combustiei creşte odată cu numărul de atomi de carbon.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Compuşii organici care conţin alături de legături covalente simple (atomii pun în comun câte un singur electron) şi una sau mai multe legături multiple (pun în comun mai mulţi electroni) se numesc compuşi nesaturaţi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Atomii de carbon, spre deosebire de alţi atomi, au proprietatea de a forma legături simple, duble sau triple cu alţi atomi de carbon, alcătuind lanţuri sau catene de carbon.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.