Cărticica (99 de pagini) lui Taleb, parte a pachetului Incerto (din care fac parte mai multe cărți), începe prin a spune că „cea mai parte a tensiunii apare între, pe de-o parte, un localism fractal multiscală, caracterizat de înțelegerea incertitudinii (un sistem adaptativ complex) și, pe de altă parte, un monoculturalism și universalism unidimensional abstract (bazat pe proiecte de sus în jos). Extrasele de mai jos ar trebui să explice această afirmație complicată...
1. În timp ce există o mare incertitudine în lume (și opacitate probabilistică și cauzală), ce trebuie să facem în raport cu această incertitudine este întotdeauna cert.
2. Sistemul politic și cel economic trebuie reconstruite pe principii ce încorporează incertitudinea și fragilitatea, caracterizate de:
a) dinamism
b) aspect multiscară (nicio interpretare nu ar trebui să fie aplicată la altă scară decât cea pentru care a fost proiectată)
c) precauție la o scară mai mare (rolul statului e să gestioneze riscul ce nu poate fi controlat la un nivel inferior).
3. PRINCIPIUL 1: Nu descrie, compara ori evalua eficiența sistemelor politice fără o referire la scară.
4. Politica depinde de scară. Poți fi libertarian la nivel federal, republicat la nivel de stat, democrat la nivel de județ, socialist la nivel de comună și comunist la nivel de trib / familie.
5. Minoritățile sunt „sugrumate” în sistemele centralizate.
6. Prin renormalizare un sistem universalist deschis, construit pe un schelet nefractal, fără straturi, va fi controlat până la urmă de o minoritate intolerantă.
7. Tehnologia facilitează controlul societății de către stat.
8. Corupția se vede mult mai ușor la nivel local decât la nivel central.
9. Singurele locuri unde comunismul a avut un succes relativ sunt comunitățile mici, precum moșavul sau chibuțul (Israel).
10. PRINCIPIUL 2: Nicio entitate, guvernamentală ori de alt tip, nu ar trebui să poată impune unui individ un sistem politic sau economic, împotriva voinței acestuia. Și reciproca este validă.
11. Influența (eng. nudging) ori orice formă de intervenție violează drepturile individului.
12. Prin naționalism oamenilor li se impune o identitate etnoculturală pe care nu ar alege-o în mod normal.
13. PRINCIPIUL 3: Țările puternice trebuie să trateze în relațiile internaționale țările mai slabe așa cum ar vrea să fie tratate dacă rolurile s-ar inversa.
13. În fața unui amenințări care se multiplică rapid, precum un virus periculos, decizia „rațională” la începutul epidemiei (când există un risc mic de infectare pentru individ) trebuie înlocuită de o suprareacție, care să fie în sprijinul sistemului (cumunității) pe termen mediu și lung.
14. PRINCIPIUL 4: În politică lucrurile ar trebui judecate în funcție de eficiență, nu de intenții. Diferența reală nu este cea între „dreapta” și „stânga”, ci cea între „grec” și „roman”. Grecul pune teoria deasupra practicii, romanul pune practica deasupra teoriei.
15. Oamenii au dificultăți în a respinge socialismul pentru are mult sens și apelează la simțul dreptății. Dar ce are sens pe hârtie, istoric (în practică) nu a avut mult sens.
16. PRINCIPIUL 5: Libertatea este fractală; ar trebui practicată de toate comunitățile la toate scările, cu o minimă transformare.
17. Un individ este liber, în anumite limite; la fel ar trebui să fie și comunitatea, în alte limite.
18. Dreptul de a te separa (de secesiune) este o problemă dacă violează angajamentele - și are efecte secundare -, dar un asemenea drept rămâne inviolabil, așa cum indivizii ar trebui să aibă dreptul de a-și schimba cetățenia.
19. PRINCIPIUL 6: Nu folosi niciodată termenii „progresiv” ori „conservator” fără a specifica rata de schimbare.
20. O rată prea mare a schimbării anulează câștigurile schimbărilor anterioare. O rată prea mică duce la neadaptare.
21. PRINCIPIUL 7: Moralitatea grupului nu este suma moralității indivizilor. Nu trage concluzii privind grupul pornind de la caracteristicile indivizilor și invers. Structura și normele instituției face ca moralitatea și intențiile indivizilor să nu definească grupul. Și reversul este adevărat: caracteristicile grupului nu indică pe cele ale indivizilor.
22. Viciul, în sens creștin, cum este tendința către lux, este un motor al activității economice. Capitalismul, având la bază dorința de îmbogățire, a dus la creșterea nivelului de trai general.
23. PRINCIPIUL 8: Nu combina localismul cu naționalismul monolitic (tribalism dus la scară mare).
24. Oamenii se înțeleg mai bine în calitate de colegi de etaj decât de cea de colegi de cameră.
25. Pericolul naționalismului monolitic (tribalism nefractal) este că acesta creează colectivități mult mai xenofobe decât suma indivizilor.
26. Supraviețuirea colectivă necesită un minimum de tribalism fractal.
27. Rasismul presupune: 1) că trăsături ale unor populații se aplică indivizilor, asociind abilități și trăsături de personalitate cu etnii; 2) să crezi că anumite trăsături ale unor populații sunt inferioare celor care te care te caracterizează pe tine.
28. PRINCIPIUL 9A: Etichetarea oamenilor cu clasificări de tip de-sus-în-jos și identități ce anulează trăsăturile lor individuale unice este în mod fundamental rasistă. Cromo-categorisirea, folosind termeni ca „alb” sau „indivizi de culoare”, este fundamental rasistă și inspirată de clasificări colonialiste. Albul este un indicator al purității, nu al rasei. Cineva parția alb nu e în genere clasificat drept alb în țările anglo-saxone.
29. PRINCIPIUL 9B: Nu confundați preferința pentru cei similari cu xenofobia (aversiunea față de străini).
30. Atitudinea față de grupuri nu este aceeași ca atitudinea față de indivizi, preferințele fiind dependente de scară. Un individ rasist când vine vorba de un anume grup se poate căsători cu un individ din acel grup, fără să vadă vreo problemă în asta.
31. PRINCIPIUL 10: Nici minoritatea, nici majoritatea nu ar trebui să-și poată impune preferințele asupra celeilalte.
32. PRINCIPIUL 11: Conflictele de tip de-sus-în-jos au alte caracteristici decât cele locale și metode diferite de rezolvare. Pacea de-sus-în-jos se poate atinge doar dacă războiul a fost pornit de sus.
33. Niciun birocrat nu ar trebui să se implice în negocieri de rezolvare a conflictelor fără supervizarea oamenilor de afaceri ori a altora mai potriviți pentru așa ceva.
34. PRINCIPIUL 12: Principalul rol a guvernului este acela de a fi precaut și acest rol ar trebui limitat la evenimente rare.
35. PRINCIPIUL 13: Sistemele nu ar trebui să conțină riscuri asimetrice, fiecare individ și fiecare entitate trebuind să-și asume nemijlocit riscuri.
36. Deciziile (în diverse sisteme) trebuie luate de indivizi care nu pot părăsi (fără repercusiuni) sistemul în cazul în care greșesc.
37. PRINCIPIUL 14: Guvernarea, nu doar democrația, este funcția obiectivă; democrația poate fi „jucată”.
38. PRINCIPIUL 15: Ergodicitatea - Nu trebuie făcută o analiză statică pentru procese dinamice, în special pentru acelea care depind de absența dezastrelor.
39. Inegalitatea nu trebuie măsurată static.
40. PRINCIPIUL 16: Nu invoca niciodată dovada absenței pentru tehnologii și alte noutăți nenaturale; nu invoca niciodată absența dovezi pentru lucruri naturale.
Ce face Natura va fi considerat riguros până se dovedește că nu este; ce face omul și știința va fi considerat cu erori până când se dovedește că nu este.
41. PRINCIPIUL 17: Niciun studiu istoric nu trebuie creditat până nu include non-evenimentele (ce nu e criză, război) ori evenimentele care nu reflectă actele liderilor.
42. Istoricii văd istoria ca un șir de războaie întrerupte de episoade de pace, nu de o pace întreruptă de războaie.
43. Leadershipul este pur și simplu procedural. Progresul nu a avut loc niciodată de „sus” via positiva, dar degradarea are loc de „sus” prin intervenționism și efectele politicilor. Progresul de „sus” are loc doar prin via negativa (principiul conform căruia știm într-o măsură mai mare ce este greșit decât ce e corect).
44. PRINCIPIUL 18: Niciodată nu pune împreună religia și justiția. Valorile „creștine” ori „iudeo-creștine” nu sunt despre religie, dimpotrivă: reprezintă o tradiție îndelungată ce s-a consolidat în principal pe fondul separării bisericii de stat în Vest. Sharia este și sistem juridic și religios.
45. Creștinătatea a avut nevoie de legea romană, spre deosebire de Islam, care conținea legea. Eliminarea valorilor și gândirii creștine presupune eliminarea acumulărilor civilizației Vestice.
46. Limita Godel-Popper. Nicio persoană sau grup care are un program anti-democrație nu ar trebui să i se permită să folosească sistemul de vot. Hitler a venit la putere prin vot.
47. Banii făcuți de foști politicieni ori funcționari ai statului ca urmare a faimei și conexiunilor obținute pe timpul deținerii funcției publice ar trebui să se întoarcă plătitorilor de taxe. Este mai respectabil să intri în politică bogat decât să te îmbogățești pe timpul deținerii funcției publice ori după (de exemplu, scriind cărți).
48. Nicio instituție ori agenție publică nu ar trebui creată fără un termen de închidere. Dacă o instituție / agenție publică este vital, aceasta trebuie reînființată.
Chateaubriand: „Instituțiile trec prin trei perioade: cea în care oferă servicii, cea de privilegii și cea de abuz”.
49. O opinie partizană este invalidă, dacă nu este comparată cu cea părții celeilalte.
50. Orice companie care funcționează grației protecției oferite de plătitorul de taxe ar trebui să fie tratată ca o entiate de utilitate publică, cu șefii acesteia plătiți ca funcționari publici. Asta pentru că băncile au tendința de a argumenta că funcționarea lor „nu are costuri pentru plătitorul de taxe”.
51. Nimeni nu ar trebui să aibă dreptul de a activa în ONG-uri dacă nu locuiește în zona în care acestea acționează.
În felul ăsta, dacă promovezi OMG, trebuie să-ți asumi riscul în mod direct.
52. Nicio situație nu ar trebui abordată într-o manieră mai abstractă decât este necesar. Viața este despre o colecție de lucruri ori aspecte unice ce nu se pot generaliza fără o transformare a scării.
53. Nu ar trebui să existe lideri pe perioadă lungă.
54. Bigotism retroactiv - acuzarea înaintașilor noștri de violarea normelor etice curente (de ex: Aristotel a fost rasist).
Valorile morale au avut o anume evoluție și anumite caracteristici, funcție de loc și timp. Judecata ar trebuie făcută, cel mult, raportată la valorile timpului în care cei acuzați au trăit.
55. Angajații ministerelor nu ar trebui să aibă funcții „pe viață”.
56. Nu manipula prin invocarea copiilor în argumente. Această abordare are efecte asupra actorilor, jurnaliștilor și altor categorii fără o judecată solidă.
57. Sprijină politici și activități anume, nu indivizi în funcții publice.
Citiți și:
» Lebăda Neagră. Impactul foarte puţin probabilului, de Nassim Nicholas Taleb (note de lectură)
» Când pielea ta e în joc, de Nassim Nicholas Taleb (note de lectură)
» Antifragil, de Nassim Nicholas Taleb (note de lectură)
