Aţi vrea să vedeţi cum arată Universul privit cu ochi care "înţeleg" razele X ori razele gama, ori microundele? Chromoscope.net este un site finanţat de Cardiff University Astronomy and Astronomy Instrumentation Groups şi care vă permite tocmai acest lucru. Merită să aruncaţi o privire.
PS. Nu uitaţi să daţi clic dreapta pe imagini şi să folosiţi opţiunile pe care site-ul vi le pune la dispoziţie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos vă invităm să o urmăriţi pe Annie Leonard, o cunoscută oponentă a consumismului, explicând cum a fost proiectat şi pus în scenă consumismul şi vorbind despre ce se întâmplă cu lucrurile pe care noi le cumpărăm, de la producţie la reciclare (ori lipsa ei).
Videoclipul de mai jos conţine tot materialul video, fără subtitrare în limba engleză. Cei care nu înţeleg engleza, găsesc sub videoclip două linkuri ce duc către versiunile subtitrare în limba română de pe Youtube.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Mii de vieţi vor putea fi salvate odată cu introducerea primului vaccin împotriva meningitei produs special pentru Africa şi care va ajunge întâi în Burkina Faso pe 6 decembrie.
MenAfriVac - aşa cum este numit vaccinul - va fi oferit pentru 12,5 milioane de oameni, cu vârste între 1 şi 29 de ani, pentru a proteja împotriva meningitei A, varianta bacteriei Neisseria meningitidis care predomină în Africa. Programe similare se vor desfăşura în ţările vecine, Mali şi Niger.
Vaccinul va ajunge până la urmă la circa 450 de milioane de oameni din 25 de ţări de pe tot cuprinsul Africii, de-a lungul aşa-numitei "centuri a meningitei", care se întinde din Senegal în Etiopia, prevenindu-se 50 de mii de cazuri de îmbolnăviri anual şi aproximativ 5000 de decese.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cu o zi în urmă Apple a făcut public ultimul update al sistemului de operare pentru iPhone, iPad şi iPod Touch, iOS 4.2. Iată care sunt principalele noutăţi, conform Apple:
• AirPrint
- Tipăriți e-mailuri, poze, pagini web și altele direct pe imprimante compatibile AirPrint dintr-o rețea wireless locală
• AirPlay
- Transmiteți wireless videoclipuri, muzică și poze pe Apple TV
- Transmiteți wireless muzică pe difuzoare sau receivere capabile AirPlay, inclusiv AirPort Express
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Diferenţele religioase şi culturale nu mai sunt o necunoscută pentru nimeni acum, la început de mileniu 3, într-o lume globalizată. Marile corporaţii trebuie să ţină seama de specificul local al ţărilor unde îşi extind afacerile, iar politicienii nu pot să facă abstracţie de tradiţiile omologilor cu care pun la cale viitorul planetei. Ceea ce pentru un european poate fi o dovadă de proastă creştere, precum mâncatul cu gura deschisă, pentru asiatici şi în special pentru chinezi nu reprezintă nicidecum semnul lipsei de maniere. A cunoaşte specificul culturilor cu care interacţionăm este nu doar o virtute, ci se poate dovedi, deseori, un lucru foarte util. În scurtul videoclip care urmează Derek Sivers ne prezintă câteva practici orientale şi africane diametral opuse uzanţelor lumii occidentale.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos este realizată de Ana Maria Micu.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
În 1964 Richard Feynman susţinea 7 prelegeri pe teme de fizică la Universitatea Cornell, sub titlul "Despre natura legilor fizicii" (The character of physical law). Cele 7 prezentări au adresat problematici diverse din zona fizicii, precum legea gravitaţiei, relaţia dintre matematică şi fizică, legile de conservare, simetria în fizică, diferenţa dintre trecut şi viitor, probabilitate şi incertitudine - perspectiva cuantică asupra lumii şi, în fine, căutarea de noi legităţi.
Prelegerile au circulat pe internet în format video sub diferite forme, iar în urmă cu mai bine de un an de zile, în luna iulie a anului 2009, Bill Gates anunţa că a obţinut de la familia Feynman, BBC şi Universitatea Cornell drepturile de difuzare a celor 7 prezentări, pe care le-a postat pe site-ul Microsoft, în secţiunea dedicată cercetării, alături de subtitrări în limba engleză, de posibilitatea de a adăuga adnotări pe marginea filmelor, dar şi de alte informaţii suplimentare destinate unei mai bune înţelegeri a conţinutului video. Secţiunea site-ului Microsoft Research destinată acestor conferinţe susţinute de Richard Feynman la Universitatea Cornell poartă numele de "Proiectul Tuva". Pentru vizualizarea secţiunii va fi nevoie de instalarea Microsoft Silverlight.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
În urmă cu 27 de ani, în 1983, BBC difuza seria de popularizare a fizicii intitulată "Fun to imagine - using physics to explain how the world works (să folosim fizica pentru a explica lumea)", emisiune al cărei protagonist a fost unul dintre cei mai înzestraţi vorbitori pe teme ştiinţifice din toate timpurile, laureat al Premiul Nobel pentru fizică în anul 1965, americanul Richard Feynman (1918-1988). Feynman a fost unul dintre cei mai talentaţi fizicieni teoreticieni ai generaţiei sale, autor, alături de alţi 2 fizicieni, cu care a şi împărţit Premiul Nobel, al celebrei teorii a electrodinamicii cuantice. Des pomenitele diagrame care îi poartă numele au ajutat mii de studenţi de pretutindeni să îşi reprezinte interacţiunile care au loc în strania lume cuantică între particulele elementare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ştiinţa a adus cu sine şi o metodă de a cunoaşte lumea - metoda ştiinţifică - care în timp a devenit modul credibil de a valida presupunerile pe care le facem despre natură. Tindem să considerăm ştiinţa drept instrumentul suprem prin care omul modern află şi descrie totul despre universul în care vieţuieşte. Orice domeniu a devenit încet-încet subiect de dezbatere pentru oamenii de ştiinţă, cu excepţia ştiinţei însăşi.
Asta până nu demult, deoarece în ultimii ani o armată de istorici, sociologi, filozofi şi uneori chiar oameni de ştiinţă au început să analizeze cum funcţionează ştiinţa şi metodele prin care am descifrat lumea în care trăim. Întrebarea este deci: ce se întâmplă atunci când aplicăm metoda ştiinţifică ştiinţei însăşi?
În cadrul unui program al CBC (Canadian Broadcasting Corporation) intitulat "Ideas", David Cayley abordează acest subiect în cadrul unei serii de 24 de interviuri, fiecare durând câte o oră, împreună cu o serie de gânditori care s-au aplecat asupra problematicii naturii ştiinţei şi a demersului ştiinţific. Puteţi asculta cele 24 de emisiuni, difuzate sub titlul "How to think about science", pe pagina web dedicată programului, în limba engleză.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Luna trecută liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama, a petrecut câteva zile la Universitatea Stanford, timp în care a fost şi principala atracţie a unei conferinţe pe tema compasiunii. Un public foarte numeros, de peste 7000 de spectatori, au putut să îl vadă şi să îl asculte pe cel de-al 14-lea Dalai Lama împărtăşind opiniile sale despre poziţia centrală pe care omul ar trebui să aşeze sentimentul compasiunii, despre nevoia de prietenie şi altruism, toate acestea prezentate din mai multe perspective: a educaţiei, psihologiei sociale ori a neuroştiinţelor. Iată mai jos înregistrarea conferinţei, subtitrată în limba engleză:
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Iată în continuare 2 animaţii care explică anatomia şi funcţionarea inimii omului: vizualizarea valvelor - pulmonară, aortică, mitrală, tricuspidă - sau a camerelor - cele două atrii şi cele două ventricule. De asemenea, puteţi vedea care este fluxul sanguin la nivelul cordului.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
De la lansarea rachetelor la funcţionarea bursei, cele mai multe dintre activităţile umanităţii sunt susţinute de matematică. Pe de altă parte se poate observa că în ultimii ani interesul copiilor în acest domeniu, al matematicii, este din ce în ce mai scăzut. Matematica este abstractă, dificilă şi pare că cea mai mare parte a acesteia este ruptă de lumea reală; copiii umplu paginile caietelor cu calcule din care care nu înţeleg nimic, chiar dacă ajung să stăpânească la un moment o parte a aparatului matematic.
Conrad Wolfram (realizatorul softului Mathematica şi a motorului wolframalpha.com) spune că parte din matematica ce se predă la şcoală - şi care este făcută de mână - nu este doar plictisitoare, ci şi nerelevantă, fără aplicaţii în lumea reală.
În videoclipul de mai jos, Wolfram îşi propune şi argumentează ideea sa: matematica ar trebui predată copiilor prin intermediul computerelor, în cursul învăţării unui limbaj de programare; cu alte cuvinte, matematica va fi un instrument pentru a învăţa altceva, iar nu un scop în sine. Nu învăţăm matematică pentru a şti matematică, ci pentru a o folosi în diverse alte domenii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cu siguranţă vi s-a întâmplat ca citind o carte, lecturând un articol de blog ori presă tipărită sau vizionând vreun film englezesc să vă loviţi de expresii precum "let bygones be bygones", "rule of thumb" şi "bark up the wrong tree". Expresiile idiomatice aparţinând unei limbi străine nu sunt întotdeauna prezente în dicţionare, fie acestea online ori sub formă de aplicaţii software având în spate baze de date de mii de termeni. O soluţie pentru momentele când întâlniţi o asemenea expresie pe care nu o cunoaşteţi o poate reprezenta site-ul "Online idiom dictionary", o bază de date de peste 5000 de expresii idiomatice, o referinţă serioasă pentru orice pasionat de limba engleză. Pentru multe dintre expresii dicţionarul oferă şi idiomuri apropiate ca înţeles, dar şi exemple de utilizare în vorbirea cotidiană. Clic pe imaginea de mai jos pentru a accesa pagina corespunzătoare expresiei în cauză.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Filozoful Denis Dutton expune o provocatoare teorie a frumuseţii într-una dintre conferinţele TED - şi anume că arta, muzica şi lucrurile frumoase sunt frumoase pentru că frumuseţea este o parte din natura umană ce are origini evolutive. Detalii în videoclip. Subtitrarea existentă este în limba engleză.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cookie-urile au transformat experienţele online ale internauţilor în mod fundamental. Sunt o mulţime de lucruri pe care am ajuns să le considerăm normale atunci când navigăm pe internet, tocmai datorită mecanismelor implementate cu ajutorul acestor fişiere de mici dimensiuni trimise browser-elor de către serverele web.
Imaginaţi-vă cum ar fi dacă site-urile nu ar avea posibilitatea să "îşi amintească" detalii precum numele noastre de utilizator, limba de afişare preferată de internaut, rezoluţia preferată de vizualizare a videoclipurilor ori produsele pe care le-am adăugat în coşul de cumpărături. În filmul de mai jos Explania face o trecere în revistă a facilităţilor aduse de folosirea cookie-urilor, pe de o parte fiind experienţa de navigare mai comodă, utilă utilizatorului obişnuit, iar pe de alta, înţelegerea personalităţii internauţilor şi adaptarea în consecinţă a reclamelor afişate, foarte utile vânzătorilor.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
JST este acronimul pentru "Japanese Science and Technology Agency", o organizaţie din Ţara Soarelui Răsare care are ca scop declarat promovarea ştiinţei şi tehnologiei şi definirea unui nou set de valori pentru societatea japoneză a viitorului.
Aparent nimic comun cu un site de popularizare a ştiinţei din România, dar totuşi nu este aşa, asta pentru că site-ul web al instituţiei conţine şi o secţiune în limba engleză, un soi de centru ştiinţific virtual care reprezintă una dintre cele mai interesante resurse educaţionale online descoperite în ultimul timp. Pentru cunoscătorii de limbă engleză, desigur...
Pentru pagina web a centrului, daţi clic pe imaginea de mai jos.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
S-a vorbit foarte mult astăzi despre descoperirea de către NASA a celei mai tinere găuri negre observate până în prezent de astronomi (Atenţie! - vârsta observată de astronomi, iar nu cea reală, este una fragedă, în jur de 30 de ani. În fapt, cum lucrurile s-au petrecut la aproximativ 50 de milioane de ani-lumină de Terra, vorbim de evenimente care au avut loc acum în jur de 50 de milioane de ani). Totul a fost posibil datorită unui telescop proiectat de către specialiştii de la NASA pentru a detecta emisiile de raze X din regiuni foarte fierbinţi ale Universului, cum ar fi supernovele, clusterele de galaxii şi materia din jurul găurilor negre, aparat cunoscut sub numele de Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-Ray Observatory). Iată în continuare 3 filme de câteva minute care prezintă pe înţelesul tuturor capabilităţile acestui telescop plasat pe orbită la 23 iulie 1999. Clipurile sunt subtitrate în limba engleză.
Cum face Chandra ceea ce face?
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
