Autocontrolul ne opreşte de la a mânca o cutie de ciocolată pe zi, de la a bea 1 litru de vin şi de la a cheltui toţi banii în prima zi de salariu. Pe unii cel puţin... Conform unui studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, autocontrolul face diferenţa între o slujbă bună şi puşcărie.
Ceilalţi factori determinanţi ai succesului în viaţă sunt: coeficientul de inteligentă (IQ-ul) şi statusul social. Dar aceşti doi factori sunt dificil, dacă nu imposibil, de influenţat. Unde se poate lucra este tocmai autocontrolul. Copiii cu un slab autocontrol sunt de trei ori mai susceptibili de a avea cazier decât ceilalţi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cei mai mulţi dintre d-voastră aţi auzit de efectul placebo. Pentru cei care nu sunt siguri, amintim că este vorba vorba despre efectul benefic (ori nociv) pe care o substanţă (ori o metodă medicală) o are asupra stării de sănătate ori asupra modului în care se simte o persoană, deşi nu există niciun element activ al respectivei substanţe ori metode.
Pentru mai multe detalii despre efectul placebo, citiţi şi articolele noastre mai vechi:
Întrebări esenţiale - ce nu ştim încă (2)
Puterile nebănuite ale efectului nocebo
Efectul Placebo urmărit în acţiune în zona coloanei vertebrale.
În videoclipul de mai jos puteţi viziona o scurtă introducere în subiect, la obiect şi, credem noi, lămuritoare, realizată de Daniel Keogh, despre efectul placebo şi despre curioasa natură a minţii umane. Videoclipul este în limba engleză, dar imaginile sunt grăitoare de cele mai multe ori.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Urmăriţi filmuleţul de mai jos. Despre un perpetuum mobile nu prea poate fi vorba, căci filmarea pare reală. Iar ştiinţa nu permite existenţa unor asemenea maşinării. Ar mai rămâne varianta iluziei optice, dar în acest caz se naşte întrebarea: care să fie trucul? Aşteptăm opiniile dumneavoastră...
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Pornind de la o întrebare pusă în secţiunea Q&A a site-ului nostru, care se referea la diferenţe de IQ între diversele rase ale omenirii, am făcut ceva cercetare în domeniu şi am dat de o carte interesantă (Viruşi, arme şi oţel de Jared Diamond) şi câteva idei atractive.
În cartea amintită, în partea de început, autorul enunţă două idei care ar justifica de ce papuaşii (din Noua Guinee) ar mai deştepţi decât occidentalii. Iată care sunt acestea:
1. Indivizii inteligenţi sunt favorizaţi sub aspectul reproducerii în societatea tradiţională, a papuaşilor
Europenii au trăit pentru mii de ani în societăţi aglomerate, iar aceste societăţi au fost lovite de epidemii necruţătoare. Cei care au rezistat flagelurilor, şi-au transmis genele progeniturilor. Cei care se reproduc astăzi în societatea occidentală nu sunt cei mai inteligenţi, ci cei mai rezistenţi la boli. În schimb, în societatea papuaşilor, unde mortalitatea are drept cauze principale crimele, războaiele ori dificultăţile în procurarea hranei, inteligenţa indivizilor poate fi hotărâtoare în ceea ce priveşte supravieţuirea şi posibilităţile de reproducere.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ayumu este un cimpanzeu născut în anul 2000 şi care trăieşte în prezent la Institutul pentru Cercetarea Primatelor de la Universitatea din Kyoto. Fiu al lui Ai, a fost încă din copilărie unul din subiecţii care au participat la aşa-numitul proiect Ai, un studiu aflat încă în desfăşurare care şi-a propus înţelegerea mecanismelor cognitive la cimpanzei. Ayumu a participat într-o serie de activităţi de memorare pe termen scurt a diverşi stimuli vizuali prezentaţi pe un display de tip touchscreen, iar performanţele sale au fost superioare celor obţinute de studenţi care au beneficiat de o pregătire prealabilă, ceea ce a condus la ideea că memoria eidetică a acestor primate este superioară celei a persoanelor adulte. Puteţi vedea o parte din povestea vieţii lui Ayumu urmărind videoclipul de mai jos. Am indicat mai jos şi câteva link-uri spre articole despre performanţele lui Ayumu:
Chimp smater than humans in memory test
Video -- Chimp outsmarts humans
Am aflat despre acest experiment din ultimul număr al revistei Scientific American Mind, ediţia în limba română. Sursa articolului este Wikipedia.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos puteţi observa două benzi, notate A şi B, care sunt aşezate una lângă cealaltă, schimbându-se ordinea. Iniţial banda B pare mai mare, pentru ca după ce aceasta este aşezată deasupra bandei A să pară mai mică. Unde este misterul? Totul este în creierul nostru...
Dacă nu credeţi că ceea ce este în film este real, puteţi lua de aici benzile, le puteţi tăia şi puteţi verifica de unul singur că nu este nicio şmecherie la mijloc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Iluzia optică prezentă în imaginea de mai jos este, în opinia noastră, superbă. După cum uşor vă puteţi da seama, modul în care cei doi săteni sunt aşezaţi în stânga şi în dreapta pasajului, creează iluzia prezenţei unei figuri de mari dimensiuni care ocupă intrarea în pasaj.
Imaginea ilustrează un pasaj din satul Ticino din Elveţia, care este situat în sudul ţării şi unde se vorbeşte exclusiv limba italiană.
Probabil că această iluzie este una printre puţinele unde ambele motive sunt la fel de puternice pentru creierul nostru, putând trece cu uşurinţă de la imaginea în care-i vedem pe cei doi săteni la imaginea unde vedem figura impunătoare o persoanei cu chelie, prezentată din profil.
Cum vi se pare?
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice. Desigur, motorul de căutare implementat pe site-ul nostru vă poate da o mână de ajutor în cazul în care sunteţi grăbiţi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Priviţi imaginea de mai jos. Formele asemănătoare lămâii din "petalele" florii mişcătoare de mai jos par a se micşora continuu. În cazul în care nu aveţi această senzaţie, nu ezitaţi să ne precizaţi...
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O maşină care foloseşte aceeaşi cantitate de energie ca un prăjitor de pâine este cel mai rapid autovehicul solar din lume. Denumită Sunswift, maşina solară în discuţie a fost creată de o echipă de studenţi de la Universitatea New South Wales din Sidney, Australia. Aceasta a bătut un nou record această lună atingând viteza de 88 km/h, depăşind cu aproape 10 km/h recordul anterior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Acum două zile am constatat că Google ne-a ridicat PageRank-ul (pentru mai multe detalii privind PageRank-ul, citiţi articolul nostru, Cum funcţionează Google (3). PageRank-ul). Am trecut de la PageRank 4 la PageRank 5. În ultimii ani, după opinia multora dintre cei care-şi dau cu părerea pe Internet despre subiect, PageRank-ul şi-a pierdut din importanţa pe care o avea odată în ridicarea în motorul de căutare a unei anumite pagini. Adică astăzi puteţi întâlni site-uri cu un PageRank micuţ (2 ori 3) care să aibă mai mulţi utilizatori veniţi pe "filiera" Google, decât un alt site, cu acelaşi public ţintă, cu un PageRank mare (6 ori 7). În esenţă, PageRank-ul indică nivelul de importanţă al unui site, pe baza linkurilor care indică spre acesta.
Deci, dacă doriţi ca importanţa Scientia.ro să crească, puneţi un link către site-ul nostru undeva pe Net :).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
După cum cei mai mulţi ştiţi, 21 iunie şi 21 decembrie marchează data solstiţiului de vară, respectiv a solstiţiului de iarnă. În emisfera noastră (nordică) 21 iunie este ziua cea mai lungă, iar 21 decembrie este cea mai scurtă. Cum în aceste zile Pământul primeşte cea mai multă, respectiv cea mai puţină lumină solară, de ce nu sunt acestea zilele cu temperaturile cele mai mari ori mai mici? În fapt, din experienţă, 21 iunie nici pe departe nu este o lună la fel de călduroasă cum este iulie ori august. Iar decembrie înregistrează temperaturi mai mari decât ianuarie ori chiar februarie. Care este misterul?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Am descoperit pe Youtube filmul de mai jos, un film de prezentare a Peşterii Urşilor realizat de către Federaţia Română de Speologie, un documentar care prezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale Apusenilor. Interiorul peşterii iese în evidenţă prin diversitatea formaţiunilor de stalactite şi stalagmite, fiind celebru pentru numărul impresionant de fosile de urs de cavernă - Ursus spelaeus - descoperite aici, care au dat şi numele peşterii. În caz că nu aţi ajuns încă acolo, vizionarea filmului poate fi un prim pas spre Peştera Urşilor.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Oare care este ritmul natural de viaţă al oamenilor? Care ar fi orele ideal a fi rezervate somnului? Ei bine, studiile pe tema ceasului biologic indică faptul că atunci când trăiesc fără niciun fel de lumină artificială oamenii dorm de două ori în fiecare noapte. Se duc la culcare în jurul orei 8:00 p.m. până la miezul nopţii şi apoi dorm din nou de la aproape 2:00 a.m. până la răsăritul soarelui. Şi între cele două perioade de odihnă nu ar strica două ore de linişte meditativă în pat, dacă e să ne ghidăm după aceste studii, ale căror subiecţi raportează o stare de veghe extraordinar de productivă pe timpul zilei, simţindu-se incomparabil mai bine în urma unui asemenea program de somn.
Mai multe detalii despre originea ceasului nostru biologic, ciclul nostru natural de somn şi programul ideal de odihnă al oamenilor puteţi afla urmărind prelegerea TED de mai jos, a cărei protagonistă este Jessa Gamble. Traducerea în limba română a fost realizată de către Brânduşa Gheorghe.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
"A existat o vreme în trecutul nu prea îndepărtat când lumea nu era interconectată. Dar apoi un mic grup de vizionari a creat internetul şi a schimbat-o." Aşa începe povestea multimedia a naşterii internetului, spusă de un site al NSF - National Science Foundation. Veţi afla urmărind această poveste despre cei care au început încă din anii '60 să interconecteze calculatoare. Veţi auzi despre ARPANET. Îl veţi putea asculta pe Vint Cerf, supranumit de mulţi "părintele internetului", istorisindu-şi realizările din acei ani. Veţi afla despre TCP/IP, despre comutarea pachetelor de date, despre primul mesaj de tip e-amil transmis în 1972, dar şi despre prima pagină web construită în 1991. Veţi auzi şi predicţii despre cum va evolua reţeaua globală. În imaginea de mai jos, pagina de start a site-ului...
În această scurtă prelegere TED, Dean Ornish, profesor la Universitatea din San Francisco a statului California şi fondator al Institutului de Cercetare în Medicina Preventivă, expert de frunte în lupta împotriva bolilor cardiovasculare prin dietă şi schimbarea stilului de viaţă, ne împărtăşeşte ideile sale şi rezultatele unor cercetări recente care arată că adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos aduce beneficii incontestabile pentru organismul uman. Un exemplu este creşterea numărului de celule nervoase de la nivelul creierului.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos a fost realizată de Eugen Sorescu.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Nu vom insista pe conceptul de matematică vedică, probabil unul nu foarte cunoscut românilor. Vă puteţi lămuri despre ce e vorba accesând Wikipedia. Google oferă ceva rezultate şi pentru căutarea "matematica vedica", dar nu am insistat cu evaluarea calităţii articolelor de pe internetul românesc raportate ca rezultate ale căutării în cauză.
Despre ce vrem să vorbim de fapt în acest post? De câteva videoclipuri în care este prezentată o metodă care pare fundamental diferită de a efectua înmulţirea a două numere. Iată mai jos despre ce este vorba:
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
