În curând Google va implementa o schimbare majoră în politica sa de ierarhizare a site-urilor în lista de rezultate a motorului de căutare cu acelaşi nume: va penaliza site-urile considerate "ferme de conţinut", adică acele site-uri care sunt construite prin adăugarea de conţinut de pe alte site-uri. Şi pe Internetul românesc sunt deja sute de site-uri de acest fel, construite prin furtul conţinutului de pe alte site-uri.
Schimbarea va afecta aproximativ 12% dintre interogări pentru Statele Unite. Este de presupus că şi pentru România procentul va fi cel puţin la fel de mare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În timp ce mulţi cred că Internetul este spaţiu liber de constrângeri, unde vocea fiecăruia poate fi auzită în egală măsură, o nouă formă de încercare de acoperire a vocii genuine a poporului internaut se consolidează., făcându-i pe unii să fie "mai egali decât alţii". Metoda se numeşte astroturfing (după cuvântul englez cu aceeaşi formă). Termenul este intrat de ceva vreme şi în spaţiul virtual de limbă română, chiar dacă nu vă amintiţi să fi dat peste el până acum.
De ce nu aţi mai auzit până astăzi de astroturfing? Cel mai probabil aţi mai auzit ori l-aţi bănuit, dar nu aţi ştiut că este vorba despre astroturfing.
Ce este astroturfingul?
Astroturfingul reprezintă diversele campanii de PR disimulate în acţiuni spontane ale publicului. Ele pot fi atât în planul fizic, ca acţiuni în piaţă pentru a susţine o anumită idee, cât şi în spaţiul virtual, aspect pe care îl dezbatem în acest articol. Vă dau un exemplu: aţi observat că pe forumurile (ori rubrica de comentarii) a magazinelor online sunt mai multe comentarii pozitive decât cele negative despre produse, oricum ar fi produsele respective? Cine credeţi că le postează? Cel mai probabil angajaţi ai firmei care deţine magazinul virtual, pentru a crea impresia că produsul este foarte bun.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sunt 2 lucruri care ar putea cauza faptul că Luna apare albă ziua şi galbenă noaptea.
Concepţia culorilor nu este foarte bine înţeleasă. Este cunoscut faptul că ochiul şi creierul încearcă sa corecteze culoarea cu care un obiect apare, luând în considerare culoarea luminii care cade pe acel obiect. De aceea iarba pare verde chiar şi când o vezi sub lumina roşie a apusului. Când te uiţi la Lună în timpul zilei, ochiul tău vede fundalul albastru al cerului, creierul tău crede în mod incorect că lumina este albastră şi ghiceşte ce culoare ar trebui să aibă Luna pentru a arăta cum arată sub lumină albastră. Când te uiţi la ea noaptea, creierul întâmpină încă şi mai multe dificultăţi, din moment ce nu există nici o cale de a ghici ce culoare are lumina. Aceasta ar putea explica aparenta diferenţă de culoare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În spaţiu, cerul este negru şi Soarele alb
Vedeţi dumneavoastră, dacă nu am fi pe Pământ, ci în spaţiul cosmic, undeva pe orbită în jurul Pământului, cerul ar părea negru (presărat cu puncte luminoase - stelele), iar Soarele ar părea alb. Aceste fapte simple spun totuşi multe despre Univers şi legile sale.
De exemplu, faptul că cerul este negru în spaţiu (şi tot negru pe Pământ în timpul nopţii) este explicat de faptul că Universul este finit în spaţiu şi timp, adică a avut un moment când a început să existe, moment pe care fizicienii îl numesc Big Bang, sau Marea Explozie. Este răspunsul la un paradox celebru, vechi de câteva secole, denumit Paradoxul lui Olbers.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Blogul Scientia
Ştiaţi că putem detecta cinci gusturi de bază? Patru sunt foarte familiare: gustul dulce, acru, amar şi sărat. Al cincilea e mai familiar în Asia şi mai puţin în Vest, se numeşte Umami şi e gustul glutamatului monosodic. Despre multe alte curiozităţi, în continuare.
- Detalii
- de: Raul Sandu
- Blogul Scientia
Autocontrolul ne opreşte de la a mânca o cutie de ciocolată pe zi, de la a bea 1 litru de vin şi de la a cheltui toţi banii în prima zi de salariu. Pe unii cel puţin... Conform unui studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, autocontrolul face diferenţa între o slujbă bună şi puşcărie.
Ceilalţi factori determinanţi ai succesului în viaţă sunt: coeficientul de inteligentă (IQ-ul) şi statusul social. Dar aceşti doi factori sunt dificil, dacă nu imposibil, de influenţat. Unde se poate lucra este tocmai autocontrolul. Copiii cu un slab autocontrol sunt de trei ori mai susceptibili de a avea cazier decât ceilalţi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cei mai mulţi dintre d-voastră aţi auzit de efectul placebo. Pentru cei care nu sunt siguri, amintim că este vorba vorba despre efectul benefic (ori nociv) pe care o substanţă (ori o metodă medicală) o are asupra stării de sănătate ori asupra modului în care se simte o persoană, deşi nu există niciun element activ al respectivei substanţe ori metode.
Pentru mai multe detalii despre efectul placebo, citiţi şi articolele noastre mai vechi:
Întrebări esenţiale - ce nu ştim încă (2)
Puterile nebănuite ale efectului nocebo
Efectul Placebo urmărit în acţiune în zona coloanei vertebrale.
În videoclipul de mai jos puteţi viziona o scurtă introducere în subiect, la obiect şi, credem noi, lămuritoare, realizată de Daniel Keogh, despre efectul placebo şi despre curioasa natură a minţii umane. Videoclipul este în limba engleză, dar imaginile sunt grăitoare de cele mai multe ori.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Urmăriţi filmuleţul de mai jos. Despre un perpetuum mobile nu prea poate fi vorba, căci filmarea pare reală. Iar ştiinţa nu permite existenţa unor asemenea maşinării. Ar mai rămâne varianta iluziei optice, dar în acest caz se naşte întrebarea: care să fie trucul? Aşteptăm opiniile dumneavoastră...
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
Pornind de la o întrebare pusă în secţiunea Q&A a site-ului nostru, care se referea la diferenţe de IQ între diversele rase ale omenirii, am făcut ceva cercetare în domeniu şi am dat de o carte interesantă (Viruşi, arme şi oţel de Jared Diamond) şi câteva idei atractive.
În cartea amintită, în partea de început, autorul enunţă două idei care ar justifica de ce papuaşii (din Noua Guinee) ar mai deştepţi decât occidentalii. Iată care sunt acestea:
1. Indivizii inteligenţi sunt favorizaţi sub aspectul reproducerii în societatea tradiţională, a papuaşilor
Europenii au trăit pentru mii de ani în societăţi aglomerate, iar aceste societăţi au fost lovite de epidemii necruţătoare. Cei care au rezistat flagelurilor, şi-au transmis genele progeniturilor. Cei care se reproduc astăzi în societatea occidentală nu sunt cei mai inteligenţi, ci cei mai rezistenţi la boli. În schimb, în societatea papuaşilor, unde mortalitatea are drept cauze principale crimele, războaiele ori dificultăţile în procurarea hranei, inteligenţa indivizilor poate fi hotărâtoare în ceea ce priveşte supravieţuirea şi posibilităţile de reproducere.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ayumu este un cimpanzeu născut în anul 2000 şi care trăieşte în prezent la Institutul pentru Cercetarea Primatelor de la Universitatea din Kyoto. Fiu al lui Ai, a fost încă din copilărie unul din subiecţii care au participat la aşa-numitul proiect Ai, un studiu aflat încă în desfăşurare care şi-a propus înţelegerea mecanismelor cognitive la cimpanzei. Ayumu a participat într-o serie de activităţi de memorare pe termen scurt a diverşi stimuli vizuali prezentaţi pe un display de tip touchscreen, iar performanţele sale au fost superioare celor obţinute de studenţi care au beneficiat de o pregătire prealabilă, ceea ce a condus la ideea că memoria eidetică a acestor primate este superioară celei a persoanelor adulte. Puteţi vedea o parte din povestea vieţii lui Ayumu urmărind videoclipul de mai jos. Am indicat mai jos şi câteva link-uri spre articole despre performanţele lui Ayumu:
Chimp smater than humans in memory test
Video -- Chimp outsmarts humans
Am aflat despre acest experiment din ultimul număr al revistei Scientific American Mind, ediţia în limba română. Sursa articolului este Wikipedia.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Blogul Scientia
În videoclipul de mai jos puteţi observa două benzi, notate A şi B, care sunt aşezate una lângă cealaltă, schimbându-se ordinea. Iniţial banda B pare mai mare, pentru ca după ce aceasta este aşezată deasupra bandei A să pară mai mică. Unde este misterul? Totul este în creierul nostru...
Dacă nu credeţi că ceea ce este în film este real, puteţi lua de aici benzile, le puteţi tăia şi puteţi verifica de unul singur că nu este nicio şmecherie la mijloc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Iluzia optică prezentă în imaginea de mai jos este, în opinia noastră, superbă. După cum uşor vă puteţi da seama, modul în care cei doi săteni sunt aşezaţi în stânga şi în dreapta pasajului, creează iluzia prezenţei unei figuri de mari dimensiuni care ocupă intrarea în pasaj.
Imaginea ilustrează un pasaj din satul Ticino din Elveţia, care este situat în sudul ţării şi unde se vorbeşte exclusiv limba italiană.
Probabil că această iluzie este una printre puţinele unde ambele motive sunt la fel de puternice pentru creierul nostru, putând trece cu uşurinţă de la imaginea în care-i vedem pe cei doi săteni la imaginea unde vedem figura impunătoare o persoanei cu chelie, prezentată din profil.
Cum vi se pare?
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice. Desigur, motorul de căutare implementat pe site-ul nostru vă poate da o mână de ajutor în cazul în care sunteţi grăbiţi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Priviţi imaginea de mai jos. Formele asemănătoare lămâii din "petalele" florii mişcătoare de mai jos par a se micşora continuu. În cazul în care nu aveţi această senzaţie, nu ezitaţi să ne precizaţi...
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
O maşină care foloseşte aceeaşi cantitate de energie ca un prăjitor de pâine este cel mai rapid autovehicul solar din lume. Denumită Sunswift, maşina solară în discuţie a fost creată de o echipă de studenţi de la Universitatea New South Wales din Sidney, Australia. Aceasta a bătut un nou record această lună atingând viteza de 88 km/h, depăşind cu aproape 10 km/h recordul anterior.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Acum două zile am constatat că Google ne-a ridicat PageRank-ul (pentru mai multe detalii privind PageRank-ul, citiţi articolul nostru, Cum funcţionează Google (3). PageRank-ul). Am trecut de la PageRank 4 la PageRank 5. În ultimii ani, după opinia multora dintre cei care-şi dau cu părerea pe Internet despre subiect, PageRank-ul şi-a pierdut din importanţa pe care o avea odată în ridicarea în motorul de căutare a unei anumite pagini. Adică astăzi puteţi întâlni site-uri cu un PageRank micuţ (2 ori 3) care să aibă mai mulţi utilizatori veniţi pe "filiera" Google, decât un alt site, cu acelaşi public ţintă, cu un PageRank mare (6 ori 7). În esenţă, PageRank-ul indică nivelul de importanţă al unui site, pe baza linkurilor care indică spre acesta.
Deci, dacă doriţi ca importanţa Scientia.ro să crească, puneţi un link către site-ul nostru undeva pe Net :).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
După cum cei mai mulţi ştiţi, 21 iunie şi 21 decembrie marchează data solstiţiului de vară, respectiv a solstiţiului de iarnă. În emisfera noastră (nordică) 21 iunie este ziua cea mai lungă, iar 21 decembrie este cea mai scurtă. Cum în aceste zile Pământul primeşte cea mai multă, respectiv cea mai puţină lumină solară, de ce nu sunt acestea zilele cu temperaturile cele mai mari ori mai mici? În fapt, din experienţă, 21 iunie nici pe departe nu este o lună la fel de călduroasă cum este iulie ori august. Iar decembrie înregistrează temperaturi mai mari decât ianuarie ori chiar februarie. Care este misterul?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
