Hedy LamarrHedy Lamarr a pavat drumul pentru femeile care muncesc, scenele nud din filme şi pentru... telefonul mobil. Exact, telefonul mobil. Nu este nicio păcăleală. Citiţi în continuare despre cum o starletă austriacă a ajutat la inventarea lumii moderne.

 

 

 

Hedwig Kiesler (numele complet la naştere fiind Hedwig Eva Maria Kiesler) s-a născut în anul 1914, iar în 1930 deja era în atenţia bărbaţilor, pentru care era un adevărat magnet. Activa pe scena teatrului. Apoi a primit oferte pentru a juca în filme. Discuţiile într-o cameră se opreau când intra ea. S-a folosit de toate oportunităţile care i s-au oferit. În 1933 a şocat lumea printr-o scenă nud din filmul austriac Ecstasy. Şi ce scenă... Nu era vorba de Kate Winslet aşezându-se pe o canapea, ci de o femeie complet goală, de pe care apa se prelingea în timp ce alerga pe o câmpie după calul plecat pe neaşteptate.



 

Una dintre cele mai frumoase femei care ne-a fermecat cu apariţiile sale pe marile ecrane.  În filmul de mai sus puteţi vedea scene din Ecstasy (1933), Algiers (1938), Comrade X (1940), Come Live With Me (1941), Ziegfeld Girl (1941), The Heavenly Body (1941), The Conspirators (1944), The Strange Woman (1946), Samson and Delilah (1949), The Love of Three Queens (1954). Cântecele includ fragmente din Vienna - City of My Dreams şi Hey There Delilah (Plain White T's).

 

Odată ajunsă în America şi după ce a semnat cu studiourile MGM, Hedy Lamarr a fost nevoită să devină fata frumoasă cu probleme frumoase. Fanii şi-au dorit-o ca pe un obiect al fanteziei lor. Hedy a încercat să fie şi mamă şi actriţă în acelaşi timp, dar cum constrângerile s-au înmulţit, a părăsit până la urmă Hollywoodul.

 

Hedy Lamarr

 

Poate că aceste constrângeri au făcut din Hedy un inventator ori poate a fost vorba de curiozităţile ei intelectuale. Oricare ar fi cauza, cert este că Hedy a realizat invenţii, până la moartea sa din 19 ianuarie 2000. Este vorba de mai multe invenţii mărunte, dar utile, ca de pildă o cutie pentru şerveţele care avea propriul buzunar pentru şerveţele folosite. Apoi a venit o invenţie foarte atractivă: împreună cu muzicianul George Antheil a patentat "sistemul secret de comunicaţii" în 1942. Sistemul permitea manipularea frecvenţelor radio, se baza pe saltul în frecvenţă şi a fost folosit în cel de-al doilea război mondial pentru a evita detectarea ori manipularea torpilelor de către adversari.

Zeci de ani mai târziu, aspectul esenţial al invenţiei, saltul în frecvenţă, a format baza boomului comunicaţiilor. Telefoanele mobile, Wi-Fi, lumea modernă aşa cum o ştim astăzi decurge din patentul original pe care l-a creat Hedy pentru a lupta cu naziştii.

 

 

Articolul reprezintă traducerea aproximativă a acestui articol de pe Io9.com şi este guvernat de principiile Creative Commons License.

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


OK, conținutul site-ului a fost și va rămâne gratuit,
dar chiar ne-ar ajuta dacă ne-ai sprijini cu
o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro