Hagia Sofia, din greacă, de la Αγια Σοφια, Aghia Sofia, „Sfânta Înțelepciune”, cunoscută oficial ca Marea Moschee Ayasofya din Istanbul
• Când a devenit Constantinopol Istanbul?
Constantinopol a fost capitala Imperiului Roman de Răsărit, denumit și Imperiul Bizantin (dar locuitorii lui își spuneau „romei”, romani). Denumirea de „Imperiu Bizantin” apare pentru prima dată în anul 1557. „Byzantium” a fost numele orașului pe care s-a construit Constantinopolul, odată cu mutarea capitalei imperiale de la Roma de către împăratul roman Constantin.
În anul 1453 turcii otomani au cucerit orașul, care era la vremea respectivă mult slăbit. Dar nu i-au schimbat numele pentru multă vreme.
Oamenii din noul imperiu au început să numească orașul „Istanpolin”, adică, în turcă, „către oraș”, care venea din grecescul „eis tan polin”, cu aceeași semnificație. În timp, această denumire a fost din ce în ce mai folosită, iar la un moment dat a devenit, cumva, „Istanbul”.
După ce Imperiul Otoman a fost învins în Primul Război Mondial, instituția sultanului a fost abolită în 1922, iar Republica Turcia s-a născut în 1923, în 1930 serviciul poștal turcesc a decis să folosească denumirea „Istanbul”; alte instituții ale statului au preluat ideea. Nu există o anumită dată în care oficial Constantinopol a devenit Istanbul, dar 1930 este o aproximare bună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Salvator Mundi, pictura lui Da Vinci (a cărei poveste este prezentată în videoclip), cea mai scumpă pictură vândută vreodată (450,3 milioane $)
Piața artei este mică. De doar circa 62 de miliarde de dolari anual. Pentru comparație, piața globală a roșiilor, de exemplu, este de 3 ori mai mare. Piața artei este formată dintr-un număr redus de dealeri și o listă exclusivistă de clienți ultra-bogați. 43% dintre dealerii de artă au avut mai puțin de 20 de cumpărători unici în 2020. 82% din vânzările de artă au loc în SUA, Marea Britanie și China.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
„Legile lingvistice” sunt modele statistice observate în cadrul studiului limbajului uman. Dar acestea sunt aplicabile și în cadrul altor sisteme biologice, de la molecule la organisme și întregi ecosisteme. De exemplu, cuvintele cele mai folosite dintr-o limbă sunt și cele mai scurte. Dar asta s-a observat și în cazul comunicării dintre animale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Am fost foarte pricepuți în a distruge clima de pe planeta noastră, așa că este momentul să căutăm un nou loc pe care să continuăm cu succesele rasei umane. Ce loc mai bun ar putea fi decât planeta noastră vecină Marte. Este puțin frig și un pic de praf, iar călătoria până acolo durează șapte luni, dar altfel este un loc minunat și în trei pași simpli Marte poate fi transformată într-un loc asemănător Pământului. Ca prin magie. Iată ce trebuie făcut pentru ca Marte să devină ca Terra.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pe 30 aprilie 2021, roverul Perseverance al NASA a devenit prima navă spațială care a înregistrat sunete ale unei alte nave spațiale, pe o altă planetă.
Terra și Marte au atmosfere diferite, iar asta afectează modul în care se propagă sunetul.
Pentru cei care nu sunt familiarizați cu modul în care funcționează sunetul: undele sonore iau naştere în urma vibraţiilor de natură mecanică. Un caz binecunoscut este cel al vibrațiilor moleculelor de aer, care intermediază discuțiile noastre zilnice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La ce se referă „60%” sau „70%” din prognoza meteo prezentată în rezumat în imaginea de mai sus? La faptul că 60% din timp va ploua? Că probabilitatea de a ploua în zona ta este de 60 %, indiferent de cantitatea de apă sau perioada de ploaie? Că în 60% din zona pentru care se face prognoza va fi afectată de ploaie?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• Este foarte posibil ca întrebări de care credem că nu au răspuns să-și aibă totuși răspunsul prin vreo lucrare publicată într-un colț al Internetului. Noi, ca umanitate, nu știm ce știm, pentru că nu e nimeni care să urmărească (și indexeze) tot ce se publică în domeniul cunoașterii. Articolele științifice publicate doar pe arXiv sunt în jur de 200 de mii, dar sunt multe alte surse, precum articole în alte publicații, teze de doctorat șamd.
Soluția? Computerele, inteligența artificială, care să „citească” tot ce se publică și să creeze un fel de super-bază-de-date. Dar deocamdată nu este posibil, pentru că IA nu înțelege conceptele și relațiile dintre ele (link).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Punctul Lagrange numărul 2
Punctele Lagrange, denumite astfel după matematicianul și astronomul italian Joseph-Louis Lagrange, sunt locuri de echilibru gravitațional din sistemul solar. Obiectele care sunt plasate în aceste locații tind să stea acolo, pentru că forțele sunt în echilibru. Cu alte cuvinte, punctele Lagrange sunt locații din sistemul solar unde obiectele pot orbita Soarele la aceeași viteză ca o planetă, stând în același loc în raport cu ambele corpuri cerești (Soare și planetă). Telescopul James Webb Space, de exemplu, va orbita Soarele din punctul Lagrange numărul 2.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• Coincidențele au misterul și farmecul lor. Iată una din lumea științei: faimosul fizician Stephen Hawking s-a născut la exact 300 de ani de la moartea fondatorului științei moderne, Galileo Galilei. Și cum asta nu era suficient, a murit la exact 139 de ani de la nașterea lui Albert Einstein, cel mai mare și mai faimos om de știință din istorie.
- Detalii
- de: 2021-10-03 04:06:16
- Blogul Scientia
Progresele prezentate public privind obținerea energiei prin fuziune nucleară sunt false, promovate de cercetători de primă mână (interesați).
Cel mai important proiect de cercetare privind producerea energiei prin intermediul fuziunii nucleare, încă în construcție, este ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor), situat în Franța. Informațiile din presă și reviste de specialitate sunt optimiste (conform cărora în 2025 ITER ar produce de 10 ori mai multă energie decât consumă, producând 500 MW, consumând 50 MW), dar înșelătoare. Un joc (interesat) cu termenii folosiți ascunde adevărul: reactoarele de astăzi sunt departe de a fi eficiente (adică să producă mai multă energie decât consumă). Iată cum e posibil așa ceva...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Evoluţia universului
În cărțile de popularizare a fizicii veți găsi cu siguranță și teoria Big Bang, care explică apariția universului. Am scris cu câteva luni în urmă un articol în care prezentam dificultățile acestei teorii. În fapt, sunt puțini fizicieni care să creadă realmente că Big Bangul chiar a avut loc. Iată de ce și ce spune această teorie despre univers.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
• Cea mai veche pictură rupestră a fost descoperită în Indonezia, arheologii estimând-o la peste 45 de mii de ani. Pictura, măsurând 136 x 54 cm, a fost găsită în peștera Leang Tedongnge și reprezintă un porc, cu două palme în stânga-sus. (sursa)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Textul de mai sus aparține, într-adevăr, lui Jules Verne, care l-a inclus în cartea sa intitulată „Insula misterioasă”. Dar în acest articol vom vorbi despre hidrogen: vom ajunge să folosim hidrogenul ca principal combustibil? Tehnologia există, dar care sunt principalele dificultăți?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Agenția Spațială Europeană (European Spatial Agency - ESA) a publicat de curând imagini satelitare și un videoclip cu Delta Dunării, în care descrie, pe scurt această zonă geografică a României. Este parte din proiectul „Pământul din spațiu”. Merită urmărit clipul, de nici 4 minute.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Raportul dintre diametrul universului observabil şi gaura neagră care s-ar forma după ce am pune împreună toţi atomii din univers
• Cei mai vechi fotoni care ajung pe Terra din adâncimile universului au 13,8 miliarde ani, avându-și originea în Big Bang. Dar acești fotoni poartă informație despre obiecte cosmice situate „acum” la 46,1 miliarde ani-lumină. Cum e posibil? Pentru că universul este în continuă expansiune. Accelerată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
