Tsunami. Imaginea nu are nicio legătură cu evenimentele invocate în articol
Pe 15 ianuarie 2022, vulcanul Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga a erupt, provocând un tsunami care s-a propagat în toate direcțiile în Oceanului Pacific.
Pe măsură ce vestea despre erupție s-a răspândit, agențiile guvernamentale din insulele învecinate, dar și de la distanțe mult mai mari, ca cele din Noua Zeelandă, Japonia sau coasta de vest a Statelor Unite ale Americii au emis avertizări meteorologice privitoare la tsunami. La doar 12 ore de la erupția inițială, valuri înalte de peste un metru au lovit linia de coastă a Californiei, la mai bine de 8.000 de kilometri de locul de origine a erupției.
- Detalii
- de: Sally Warner
- Blogul Scientia
Citesc cu surprindere pe un site care se dorește a fi, printre altele, de informație științifică lucruri uimitoare. Dar ce spun eu uimitoare, de-a dreptul halucinante! Nu ai cum să rămâi indiferent când citești că știința ar fi confirmat existența unor portaluri în spațiu-timp! Să vedem despre ce este vorba.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sunt convins că ați auzit deja de rezultatele unui recent sondaj de opinie dat publicității de Strategic thinking group (numele în engleză al grupului e o garanție a calității muncii, bănuiesc 😀).
Pe scurt, 65,7% dintre români ar fi spus că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii, iar 28,5% ar fi spus că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
China deține două treimi din totalul de cale ferată de mare viteză din lume.
Sunt trei ingrediente pentru un sistem de căi ferate de mare viteză de succes:
1. Ai nevoie de pasageri. China nu are o problemă cu asta. Cel puțin nu pe anumite linii.
2. Ar trebui să nu fie foarte scump să-l construiești. China are forță de muncă ieftină și și-a construit trenurile în propriile fabrici.
3. E bine să fii o țară bogată. Aici China nu se încadrează neapărat, luată pe de-a întregul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
© Shannon Taggart
Termenul „ședință de spiritism” ne duce cu gândul la camere întunecate, medii în transă, apariții bizare și glasuri ale spiritelor. Pentru o mare parte a publicului recent, aceste viziuni pot apărea mai degrabă ca niște reminiscențe ale trecutului sau poate scene dintr-un film, decât un sistem concret de convingeri și credințe.
- Detalii
- de: Beth Saunders
- Blogul Scientia
Nu citesc decât rareori cărți de știință în română. Sunt prost traduse pe alocuri, fiind cazuri evidente în care traducătorul nu înțelege ce citește, bâjbâind cu dicționarul pe la frazele mai complicate. Ideal ar fi ca traducătorul să fie un cunoscător al domeniului pe care-l tratează cartea tradusă. Am făcut recent o excepție pentru o carte pe care o răsfoisem în engleză: Fundamentele lumii fizice de Frank Wilczek, de la Editura Humanitas.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La finalul anului 2020 părea dificil de imaginat un an mai rău pentru dezinformarea de pe rețelele sociale, luând în calcul intensitatea alegerilor prezidențiale și trauma provocată de COVID-19. Dar 2021 s-a ridicat la nivelul așteptărilor 😀, începând cu insurecția de pe 6 ianuarie din SUA și continuând cu multe informații false și denaturări despre vaccinurile împotriva COVID-19.
- Detalii
- de: Anjana Susarla, Dam Hee Kim și Ethan Zuckerman
- Blogul Scientia
Am primit o întrebare de la un copil de 12 ani care suna cam așa: „Cum poate o saltea cu aer să țină adulți, când aerul din jur este atât de ușor de înlăturat cu mâna?”. Întrebarea este pertinentă, așa că nu o putem lăsa fără răspuns!
Aerul din jurul nostru este format din materie, chiar dacă nu se vede. Oricine realizează că aerul este constituit din „ceva” atunci când bate vântul (care, la viteze mari, te poate chiar dezechilibra) ori când mișcă rapid mâinile prin aer.
Constituenții de bază ai materiei sunt atomii, care sunt particule formate, în esență, din nucleu (situat la centrul atomului) și electroni (care se află la exteriorul atomului).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Asta o știe oricine: la munte ninge mai mult și mai devreme decât la șes. E normal, pentru că la munte e mai frig. Dar de ce? Răspunsul este mai complicat decât ar crede mulți...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Paradoxul lui Newcomb este un experiment mental, creat de fizicianul american William Newcomb, care presupune un joc între doi jucători, dintre care unul prezice viitorul. Paradoxul lui Newcomb a fost întâi publicat de către filozoful Robert Nozick în 1969, iar în 1973 a apărut în revista Scientific American, în rubrica de jocuri logice a lui Martin Gardner.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De ce un asemenea articol pe scientia? Pentru că explicațiile vin de la fiziciana mea preferată, Sabine Hossenfelder. De ce „preferată”? În primul rând pentru rigoare. Ceilalți fizicieni faimoși pentru popularizarea științei mai au scăpări, preluând și transmițând idei pe care nu le înțeleg. Nu Sabine Hossenfelder, care se asigură că ce spune este solid și inteligibil. În plus, desigur, în videoclip aceasta folosește termeni din fizică pentru exemple și, din câte îmi dau seama, pune în evidență diferențele dintre cele două „engleze” într-o manieră mai clară decât o fac profesorii de engleză :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2022 se vor împlini 14 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.500 de articole, dintre care 500 în 2021, an în care am avut o audiență de circa 2,1 milioane de utilizatori unici.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2021 pe scientia.ro. Plus o serie de articole mai vechi ce credem că merită citite.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Acum circa două luni am primit o întrebare interesantă: „Dacă am avea tehnologia de a ne deplasa cu să zicem 20% din viteza luminii, știind că viteza este legată și de timp, practic cel care ar călători cu această viteză timp de o săptămână, când se întoarce pe Terra, aici ar trece mult mai mult de o săptămână. Însă pentru mine cea mai dură întrebare este: dacă oricine ar putea să facă asta, ar fi haos? Pentru că pentru persoana X ar trece timpul într-un fel, pentru Y altfel și tot așa”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
• Multe specii de hominizi contemporane cu noi la un moment dat...
Homo bodoensis este denumirea unei noi specii de hominizi, recent numită astfel de antropologi. Homo bodoensis și-a luat numele de la locul descoperirii, Bodo D'ar, Etiopia, și a trăit acum circa 500 de mii de ani, posibil contemporană cu Homo sapiens. Ar fi a 7 specie de hominizi care a trăit la un moment împreună cu omul modern pe Terra. (link)
• Vom discuta, probabil, cu animalele...
O echipă de cercetători încearcă să ajungă să poată discuta cu balenele în cadrul unui proiect numit CETI (Cetacean Translation Initiative). Întâi, cu ajutorul inteligenței artificiale, trebuie să decodifice sunetele pe care le fac acestea, adică să înțeleagă care este mesajul transmis prin fiecare sunet în parte, în funcție de particularitățile lui. Abia apoi vor putea încerca să simuleze modul de comunicare al balenelor și să încerce să schimbe mesaje cu acestea.
Au balenele un limbaj? Posibil, dar cu certitudine nu ceva asemănător celui uman. (link)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un leu tânăr, de 9 luni, este omorât și disecat într-o grădină zoologică din Danemarca, pentru a arăta copiilor „frumusețea” din interiorul leului...
În videoclipul de mai jos, filmat în anul 2018 în grădina zoologică Odense din Danemarca, puteți vedea ceea ce se întâmplă de mai bine de 20 de ani în acel loc: disecția unui animal în public, în acest caz un leu, pentru „educația” privitorilor. În urmă rămâne o sumă de resturi, care sunt aruncate într-un singur tomberon.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Istoria lumii este plină de cazuri de impostură a intelectualilor, adică de intelectuali care una scriu și alta fac. Mai este o categorie a marilor gânditori, precum Martin Heidegger, cu opțiuni politice deconcertante (acesta a sprijin nazismul încă de la început și până la final, fiind un membru al partidului nazist). Și acesta este un caz din zecile de astfel de cazuri de gânditori faimoși care au rămas cu litere de aur în istoria disciplinei lor, dar care, politic, au arătat înclinații de neînțeles.
Dar probabil că nu mulți cunosc bizarul caz al orientării pro-ruse a marelui Albert Einstein, care a intrat în cultura populară, din câte-mi dau seama, ca cel mai important fizician, un mare iubitor de pace și, printre altele, un mare filozof.
Una peste alta, cel mai probabil puțini știu că unele dintre opțiunile politice ale lui Einstein au fost cel puțin bizare, luând în calcul calibrul intelectual al acestuia. Ceea ce arată mai bine decât în orice altă situație că oricine este înclinat erorii și că, în această lume, toți trebuie să tindem către o independență intelectuală, adică să fim în stare să ne formulăm propriile opinii pe subiecte care contează.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
