.jpg)
Odiseu și ciclopii, Arnold Böcklin (1896). Credit: wikipedia.org
„Odiseea” lui Homer este o epopee grecească ce relatează călătoria de întoarcere a lui Odiseu pe insula Ithaca, după războiul de la Troia, conflict tratat de Homer în „Iliada”. În tradiția greacă, războiul a durat zece ani. Odiseu a petrecut apoi alți zece ani încercând să ajungă acasă, confruntându-se cu ostilitatea lui Poseidon, zeul pământului și al mărilor.
Întoarcerea lui Odiseu pe insula sa nu înseamnă, însă, sfârșitul necazurilor. Descoperă că 108 tineri din împrejurimi i-au invadat casa, făcând presiuni asupra soției sale, Penelopa, pentru a se recăsători cu unul dintre ei. Situația este una de blocaj, care se rezolvă abia la finalul poemului, printr-un concurs de tras cu arcul, urmat de măcelărirea tuturor pețitorilor de către Odiseu și fiul său, Telemac. Pacea pe insulă este, în cele din urmă, restaurată prin intervenția Atenei, zeița înțelepciunii, victoriei și războiului.
- Detalii
- de: Chris Mackie
- Blogurile Scientia
Credit imagine: ESO/M. Kornmesser
Explorarea altor sisteme solare ne aduce tot mai aproape de înțelegerea diversității planetelor din galaxia noastră. Recent, o echipă internațională de astronomi a identificat două noi exoplanete care orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui aflate la o distanță de câteva sute de ani-lumină de noi. Descoperirea oferă noi perspective asupra tipologiilor de planete ce pot exista în univers și asupra condițiilor care pot influența formarea acestora.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Moarte și viață de Gustav Klimt (1862–1918)
„Cine vrea să trăiască veșnic?” întreabă cu melancolie Freddie Mercury în piesa Queen din 1986, cu același titlu. Răspunsul: destul de mulți oameni – într-atât încât prelungirea vieții a devenit de mult o industrie de nișă.
- Detalii
- de: Richard Gunderman
- Blogul Scientia
Întrebarea cu privire la cele două concepte, „bun-simț” și „simț comun” a venit de la o încercare de traducere a „common sense”. Neavând încredere în propria intuiție cu privire la diferențele dintre cele două concepte, am făcut o scurtă cercetare. Am găsit un gânditor român care s-a preocupat să le analizeze și disece.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Se estimează că piața globală a drogurilor ilicite valorează cel puțin o jumătate de trilion de dolari americani anual. Droguri precum cocaina, metamfetamina și heroina generează venituri uriașe de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, de la locurile unde sunt cultivate sau produse – în principal Columbia și Bolivia, China, Afganistan și „triunghiul de aur” format din Myanmar, Laos și Thailanda – până în punctele unde drogurile finite sunt consumate.
- Detalii
- de: Mark Berry și R.V. Gundur
- Blogul Scientia
În cartea sa „Lebăda Neagră”, cunoscutul filozof N.N. Taleb prezintă ceea ce se poate numi „parabola curcanului”, care se referă la un curcan care, pe baza experienței sale de zi cu zi, ar putea trage concluzia că totul este sub control, existența sa este sigură, stăpânii lui îi vor binele, până-n Ziua Recunoștinței, când este tăiat...
Într-un registru asemănător, noi oamenii privim de regulă ziua de mâine, la scară mare, ca o repetiție a celei de azi: nimic colosal nu este de așteptat. Planeta se va învârti nestingherită în jurul Soarelui, împreună cu celelalte planete și corpuri cosmice din sistemul nostru solar. Așteptarea noastră a fost confirmată în întreaga istorie a speciei; de ce ar fi diferit mâine?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să începem cu un fapt inconfortabil, adesea uitat în ultimii ani: capitalismul de tip „piață liberă” nu este neapărat cel mai bun prieten al democrației. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, în special în perioadele de stagnare economică și șomaj în masă, relația dintre capitalism și democrație a fost, de fapt, o sursă majoră de neliniște socială, violență de stat și presiuni publice pentru reforme instituționale. De aceea, în diverse momente din ultimii două sute de ani, sistemul capitalist modern a fost acuzat de critici că zdrobește spiritul și substanța autoguvernării reprezentative.
- Detalii
- de: John Keane
- Blogurile Scientia
Ce numim negru? O regiune din câmpul vizual e asociată cu noțiunea de negru dacă, prin comparație cu alte regiuni (sau cu imagini memorate), este mult mai puțin luminoasă.
- Detalii
- de: AdiJapan
- Blogul Scientia
Fluturele păun (Aglais io)
În 1972, meteorologul american Edward Lorenz a pus o întrebare devenită faimoasă: „Poate bătaia aripilor unui fluture în Brazilia să declanșeze o tornadă în Texas?”
În următorii 50 de ani, așa-numitul „efect al fluturelui” a captivat imaginația publicului. A apărut în filme, cărți, discursuri motivaționale și inspiratoare și chiar în conversații obișnuite.
Imaginea micului fluture care își bate aripile a ajuns să simbolizeze impactul disproporționat al acțiunilor mici sau chiar imprevizibilitatea inerentă a vieții însăși. Dar la ce se referea de fapt Lorenz, care astăzi este considerat fondatorul ramurii matematicii numită teoria haosului?
- Detalii
- de: Milad Haghani
- Blogul Scientia
Degradarea climatică reprezintă o amenințare imensă pentru economiile, societățile și ecosistemele din întreaga lume. Adaptarea la aceste impacturi este urgentă. Însă multe orașe și țări rămân nepregătite, într-un context pe care ONU îl numește „deficit de adaptare”.
Construirea rezilienței climatice este dificilă. Barierele economice limitează investițiile în infrastructură și tehnologie. Inechitățile sociale subminează capacitatea populațiilor vulnerabile de a se adapta. Iar politicile incoerente împiedică eforturile coordonate la nivel intersectorial și la scară largă.
- Detalii
- de: Paul O'Hare
- Blogul Scientia
L-am întrebat pe ChatGPT: „Dacă trebuie să analizezi toate datele pe care le ai la dispoziție în ce privește existența lui Dumnezeu, ce ai spune: este mai probabil să existe sau să nu existe?”. A încropit o serie de argumente care arată că Dumnezeu nu există. Iată ce a răspuns:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Imagine creată cu ChatGPT la solicitarea: „Creează o imagine cu ChatGPT gândind”
Este fascinant să vezi programele de tip LLM, ca ChatGPT, cum se comportă în situații pentru care nu au răspunsul deja clar formulat în baza de date. În dimineața asta i-am creat o mică „ambuscadă”, cu o situație foarte simplă pe care trebuie să o explice, pentru a cărei rezolvare este nevoie să folosești doar un pic de logică, ceea ce, cred eu, un elev de clasa a III-a ar putea rezolva rapid.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cei mai mulți sunt la curent cu faptul că modelele de limbaj mare (LLM) tip ChatGPT sau Claude sunt, în esență, softuri care generează text, „ghicind” următorul cuvânt pe baza calculului unor probabilități.
Deși dau aparența capacității de a gândi, în sens uman, nu poate fi vorba despre așa ceva. Simplificând mult lucrurile, desigur, ChatGPT este doar un papagal mai sofisticat.
Programele tip ChatGPT se bazează pe utilizarea unei cantități uriașe de informații disponibile public, de la publicații online și bloguri, la cărți și statistici ale instituțiilor lumii, private sau de stat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În urmă cu câteva zile a apărut un articol scris de Mihnea Măruță, jurnalist și autor. Acesta a avut și o discuție cu jurnalistul Cristian Tudor-Popescu la un podcast, în care analizează temele care sunt prinse, mai succint, în articol.
Domeniul relației omului cu tehnologia ar trebui să ne intereseze pe toți, pentru că transformă modul în care trăim. Așadar, am citit cu atenție articolul lui Măruță, iar în continuare o să prezint propriile idei cu privire la temele propuse de jurnalist.
Cele cinci teme sunt: 1. îndrăgostirea de inteligența artificială (IA); 2. capitalismul transcendental; 3. invidierea robotului; 4. invazia fantomelor; 5. nemurire și obediență. La final apare și o întrebare fără răspuns.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ai stat vreodată cu o ceașcă de ceai după o repriză de plivit buruieni, cu un sentiment apropiat de fericire? Sau te-ai întors de la un centru de grădinărit cu un sac de pământ pentru ghivece și câteva plante, iar în scurt timp vederea ierburilor sau a florilor proaspăt plantate ți-a făcut inima să se simtă inexplicabil mai ușoară?
Poate că ești în spital, recuperându-te după o intervenție chirurgicală, așa cum am fost eu cu puțin timp în urmă. Mi-am revenit în simțiri într-o unitate de recuperare avansată, un spațiu slab luminat, fără ferestre, unde totul părea ușor ireal și prea intens.
- Detalii
- de: Carol Lefevre
- Blogul Scientia
