Carole Jane Cadwalladr (născută în 1969) este o autoare, jurnalistă de investigație și redactor de articole britanică. A fost redactor pentru The Observer și a lucrat anterior la The Daily Telegraph. Cadwalladr a devenit cunoscută la nivel internațional în 2018 pentru rolul său în dezvăluirea scandalului privind datele Facebook–Cambridge Analytica, pentru care a fost finalistă la Premiul Pulitzer 2019 pentru reportaj, alături de jurnaliștii de la The New York Times.
Mai jos, puteți citi versiunea redusă (am păstrat doar aspectele esențiale) a unei prezentări recente a acesteia în cadrul unei conferințe TED, unde vorbește despre influența marilor corporații tehnologice asupra societății, precum și despre propriile experiențe pe timpul derulării investigațiilor sale jurnaliste. La finalul articolului puteți urmări versiunea video.
„Vreau să spun ceva important și am fost copleșită de grozăviile care se petrec sub ochii noștri.
Ultima dată când am fost pe această scenă, a urmat o luptă juridică de trei ani, culminând cu Înalta Curte din Londra, unde am simțit că mă luptam pentru viața mea, pentru că chiar așa era. Cariera, reputația, economiile mele, chiar și casa mea - erau în pericol. Totul pentru că venisem aici să vă avertizez că nu cred că democrația va supraviețui tehnologiei pe care o construiți, oricât de incredibil ar fi. De fapt, aproape că n-am supraviețuit și aproape tot ceea ce am spus acum devine realitate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Universul este plin de găuri negre, dar multe dintre ele rămân invizibile, ascunse în spatele norilor de praf cosmic. Recent, cercetătorii au detectat semnale radio care provin din gazul fierbinte care înconjoară o gaură neagră supermasivă formată acum 12,9 miliarde de ani. Această descoperire ar putea reprezenta o nouă metodă de a identifica aceste obiecte enigmatice, chiar și atunci când sunt ascunse de praful cosmic.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Învățarea unei limbi noi la vârsta adultă poate fi o experiență frustrantă. Pe hârtie, creierul nostru matur și experimentat ar trebui să ne ajute să învățăm mai ușor, însă, în realitate, bebelușii analfabeți par să dobândească limbajul cu mult mai mare ușurință decât adulții.
Bebelușii își încep călătoria învățării limbajului încă din pântec. De îndată ce urechile și creierul lor le permit, ei încep să perceapă ritmul și melodia vorbirii, așa cum se aude prin burtă.
- Detalii
- de: Kateřina Chládková, Šárka Šimáčková și Václav Jonáš Podlipský
- Blogul Scientia
În secolul XX, viziunile politicienilor despre natura umană au modelat societățile. Dar acum, creatorii noilor tehnologii sunt cei care determină tot mai mult schimbările sociale. Percepția lor asupra naturii umane ar putea contura secolul XXI. Trebuie să înțelegem ce văd cei din domeniul tehnologiei în inima umanității.
Economistul Thomas Sowell a propus două viziuni asupra naturii umane. Viziunea utopică crede că oamenii sunt în mod natural buni. Lumea ne corupe, dar cei înțelepți ne pot perfecționa.
Viziunea tragică ne vede ca fiind fundamental cu defecte. Boala noastră este egoismul. Nu putem fi demni de încredere dacă avem putere asupra altora. Nu există soluții perfecte, doar compromisuri imperfecte.
- Detalii
- de: Simon McCarthy-Jones
- Blogul Scientia
I-am cerut faimosului soft ChatGPT următoarele: să folosească toate datele de care dispune cu privire la România și să facă o predicție cu privire la viitorul țării pentru următorii 50 de ani, pe trei domenii: economic, demografic și militar. Condiția a fost să nu folosească alte analize disponibile pe Internet, ci să facă propria predicție.
Iată rezultatul...
- Detalii
- de: ChatGPT
- Blogul Scientia
Universul conține numeroase tipuri de stele, însă unele dintre acestea sunt atât de neobișnuite, încât par să sfideze modelele standard ale astrofizicii. Recent, cercetătorii de la Universitatea Guangxi din China au publicat un studiu care sugerează că am putea fi martorii nașterii unei stele cu totul speciale: o stea stranie.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
De câteva luni mă gândesc să scriu un articol pe acest subiect, al sistemului de energie electrică din România. Este o mai veche curiozitate. Din fericire, există suficiente informații online pentru a putea face un rezumat coerent al modului în care este organizată piața energiei electrice în România. În plus, am introdus un scurt capitol cu privire la cum se poate schimba rapid furnizorul de energie; va deveni, cred, foarte util în momentul în care statul nu va mai impune limite, iar prețul va fi complet liberalizat. În ultima parte a articolului am explicat ce anume plătim prin factura de enegie electrică. O să vedeți că o mică parte reprezintă energia electrică în sine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Iată răspunsul:
- Detalii
- de: 2025-02-16 03:47:06
- Blogul Scientia
Cafea. Credit imagine: Sergiu Vîjială
Dischinezia este o tulburare de mișcare caracterizată prin mișcări bruște și involuntare care poate afecta întregul corp. Cauzele dischineziei sunt multiple, de la anomalii structurale la nivelul creierului, până la efectele secundare ale unor medicamente si chiar anomalii genetice.
Una dintre cauzele acestei afecțiuni este o mutație în rândul genei ADCY5, afecțiune care se manifestă prin episoade de mișcări anormale, atât în timpul zilei cât și al nopții, și care sunt declanșate fie de o mișcare bruscă, fie de un efort, cu toate că pot fi și inopinate. Până de curând nu exista niciun tratament pentru această boală, în ciuda mai multor cercetări întreprinse la nivel mondial.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
Annaka Harris (născută Gorton, în 1976) este o scriitoare americană. Lucrările sale abordează domenii precum neuroștiințele, meditația, filosofia minții și conștiința. În videoclipul de mai jos, aceasta explică de ce crede că nu există un sine și nici liber-arbitru.
Oamenii cred adesea că iluziile au evoluat datorită utilității lor, dar adevărul este că majoritatea iluziilor pe care le experimentăm sunt de fapt erori de percepție. Un exemplu în acest sens este iluzia sinelui și iluzia liberului-arbitru, care sunt, de fapt, două fețe ale aceleiași monede.
- Detalii
- de: Annaka Harris
- Blogul Scientia
Stelele neutronice, cele mai dense obiecte cosmice din univers, sunt ceea ce rămâne în urma stelelor masive care au explodat sub formă de supernove. Studiile recente sugerează că deformările non-axiale ale crustei acestor stele – denumite „munții stelelor de neutroni” – ar putea genera unde gravitaționale continue.
Aceste unde, care ar putea fi detectate cu ajutorul instrumentelor de precizie precum LIGO, oferă o oportunitate unică de a explora structura și compoziția acestor stele, testând totodată limitele legilor fundamentale ale fizicii.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.
O analiză publicată în 2024 în The Lancet1 a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.
- Detalii
- de: Sergiu Vîjială
- Blog Sergiu Vijiala (blog medical)
1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De ce există experiențe conștiente? De ce anumite procese fizice din creier și corp dau naștere la experiențe subiective?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
