Gaură neagră devorând o stea-partener
Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Nu, nu ne apucăm să facem filozofia sistemului de educaţie din România. Sunt alţii care fac asta, în special după ce se schimbă ministrul educaţiei. Sunt două idei care, credem, ar fi trebuit de mult puse în practică, începând cu clasele primare şi care, din motive care ţin mai degrabă de superficialitate şi neadaptare la nou, nu sunt în planurile nimănui. Sunt două idei care nu costă mult, dar care, credem, aplicate, ar aduce beneficii pe termen lung. Iată despre ce e vorba...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Liniile de latitudine şi longitudine
De regulă lucrurile sunt simple: cu ajutorul unui dispozitiv GPS (ori a unei aplicaţii de navigaţie) e clar unde e nordul şi unde e sudul, e clar ce înseamnă să te deplasezi către nord ori sud. Dar cum faci asta dacă eşti la exact la polul nord ori polul sud? Ce înseamnă "nord" când eşti pe punctul ce marchează polul sud?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Minereu de aur
De unde provine aurul din univers? Fenomene cosmice precum coliziuni de stele de neutroni sau colapsarea unor stele masive în găuri negre ar putea explica prezenţa acestui metal preţios, dar şi a altor elemente chimice răspândite în univers.
Mai toţi admirăm minunatele bijuterii din aur sau platină, metale preţioase care strălucesc pe degetele noastre sau în cerceii pe care multe femei îi poartă. Un alt element chimic „greu”, o bijuterie a centralelor nucleare, este uraniul, fisiunea căruia este la baza energiei electrice produse de reactoarele nucleare.
De unde însă provin aceste elemente chimice? Nu au luat naştere după Big Bang; s-au format ulterior în procese care au la bază stelele cu masă mai mare ca cea a Soarelui.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Este aproape sigur că tu, cel care citeşti acest articol, consumi pornografie, într-o formă sau alta, mai des sau mai rar. Studii recente arată că circa 90% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei accesează materiale pornografice cel puţin o dată pe lună. Pe de altă parte, tu, cel care citeşti acest articol, într-un spaţiu public, cel mai probabil ai fi un avocat împotriva pornografiei. Iar dacă minorii intră în discuţie, atunci ai fi un înfocat partizan al blocării (cumva) a accesului acestora la materiale pornografice. Dar nu cumva modul în care ne raportăm public la pornografie este doar ipocrizie?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În august anul trecut a fost lansat în spaţiu, cu ajutorul rachetei Vega, Aeolus, satelitul care studiază vântul cu o nouă tehnologie. Aeolus va realiza o hartă a vânturilor în lumea întreagă, cu obiectivul de a contribui la studiul schimbărilor climatice pentru a se efectua o previziune meteo mult mai precisă decât în prezent.
Racheta Vega trebuia fie lansată pe 21 august 2018, însă, destul de ironic, lansarea a fost întârziată de un vânt destul de puternic. Lansarea a avut loc în final pe 22 august, de la baza agenţiei spaţiale europene din Kourou (din Guyana Franceză). Vega a dus în spaţiu satelitul Aeolus, care a fost amplasat cu succes în orbită la o altitudine de circa 320 de kilometri.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
XENON1T
Un proces cu o viaţă medie de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât viaţa universului a fost identificat de către detectorul XENON1T, la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia.
Sub muntele Gran Sasso din Italia, la circa jumătatea tunelului care uneşte oraşele L’Aquila şi Teramo, îşi are intrarea laboratorul subteran italian al INFN-ului (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare). Sub munte, în linişte cosmică, adică în absenţa razelor cosmice care sunt absorbite în mare parte de către munte, sunt amplasate mai multe instalaţii care scrutează universul în căutarea materiei întunecate.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Bărbaţii şi femeile simt durerea în mod diferit şi în acest proces de vină este... memoria. Bărbaţii au o memorie a durerii care îi face să resimtă durerea care se repetă în mod mult mai acut decât femeile. Acest rezultat ar putea duce la găsirea unei modalităţi pentru vindecarea durerilor cronice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Pentru prima dată în istoria astronomiei a fost construită imaginea unei găuri negre situate la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Acest rezultat de excepţie a fost obţinut prin folosirea datelor obţinute de opt radio-telescoape din întreaga lume, cu un algoritm pentru analiza datelor extrem de sofisticat.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Privire comparativă: Pământul şi Marte
Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Telescopul Subaru, Japonia.
Cu ajutorul unui instrument extrem de performant instalat la telescopul Subaru au fost descoperite 83 de găuri negre supermasive, care alimentează quasari formaţi pe când universul nostru avea doar 800 de milioane de ani. Mecanismul care a dat naştere acestor găuri negre nu este încă descifrat, iar această descoperire i-ar putea îndruma pe cercetători spre noi teorii care să descrie evoluţia Universului şi compoziţia acestuia la puţin timp după Big Bang.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Radioactive Isotope Beam Factory, Wako, Japonia
În Japonia a fost studiată forma izotopului magneziu-40, care are în nucleu un număr de neutroni mult mai mare decât cel al protonilor. Forma acestui nucleu, ce se situează aproape de aşa-numita „drip-line” este ciudată; cercetătorii încearcă să descopere cum funcţionează interacţiunea nucleară prin studiul acestor tipuri de nuclee exotice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Chiar şi atunci când dormim reuşim să recunoaştem sunetele cele mai relevante pentru noi, iar dacă cineva ne cheamă pe nume ne trezim, însă nu din orice fel de somn. Chiar şi atunci când dormim creierul este în funcţiune; ba s-ar putea spune că de multe ori este chiar mai activ decât atunci când suntem treji, ceea ce se întâmplă în aşa-numita fază REM (Rapid Eye Movement), cea în care visăm. Ar părea deci că în timpul somnului nu auzim şi nu simţim nimic din lumea înconjurătoare, suntem într-un fel de univers paralel, fiecare cu cel pe care-l generează propria imaginaţie şi experienţă.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Mulţi părinţi mândri de proprii copii postează imagini ale acestora pe reţelele de socializare. Un studiu realizat în Rusia, în cadrul căruia au fost analizate circa 62 de milioane de postări cu copii, a ajuns la concluzia că sunt publicate mai multe imagini de băieţi, decât de fete, cele cu băieţi colectând mai multe like-uri.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
