Fotografia a fost făcută pe 18 iunie de către o cameră a Curiosity, aflat în a 2.440 zi marţiană. Credit: NASA
Recent roverul Curiosity al NASA a detectat cea mai mare cantitate de metan pe Marte de până acum. Încă nu se ştie dacă acest metan este produs de metabolismul unor forme de viaţă prezente pe planetă sau de procese geologice. Pe Pământ metanul este produs în urma proceselor metabolice care au loc în diverse forme de viaţă. În special microorganismele, precum bacteriile, care se află în sistemul digestiv al bovinelor şi chiar şi al nostru produc metan care este eliberat în atmosferă. Metanul este însă un gaz instabil, deoarece moleculele acestui gaz se descompun sub influenţa razelor ultraviolete. Metanul în atmosfera terestră este generat deci continuu în urma proceselor organice. În prezent concentraţia metanului în atmosferă este în jur de 1.800 părţi pe miliard de unitate de volum (ppbv).
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Primii oameni pe Marte (concepţie artist). Credit: wikipedia.org
Problema călătoriilor lungi spre alte planete sau chiar şi galaxii ar putea fi rezolvată prin hibernarea astronauţilor. Medicina spaţială, o nouă disciplină, studiază această metodă, în ideea de a o propune pentru călătoriile cu echipaje umane spre Marte.
Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la primul pas făcut de om pe Lună. Pe 21 iulie 1969 Neil Armstrong a păşit pe Lună, pronunţând faimoasa frază „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”. Modulul lunar care i-a dus pe Neil Armstrong şi Buzz Aldrin pe Lună a rămas acolo 21,5 hore, iar întreaga misiune, de la lansare până la reîntoarcerea pe Terra, călătoria a durat aproximativ 9 zile. În total, 12 astronauţi au păşit pe suprafaţa Lunii, ultimii fiind Eugen Cernan şi Harrison Schmitt, în cadrul misiunii Apollo 17 în decembrie 1972.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vorbim astăzi, în esenţă, despre diferenţa dintre conceptul de masă şi cel de greutate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Topurile site-urilor de ştiinţă realizate de site-urile de contorizare a traficului, precum trafic.ro, nu sunt de încredere. Acestea pun la rubrica "ştiinţă" atât ştiinţa, cât şi pseudoştiinţa. Am realizat aşadar o analiză a tuturor site-urilor de ştiinţă în limba română (de care avem cunoştinţă) şi le caracterizăm în câteva cuvinte. Nu este posibil de realizat un top al site-urilor de ştiinţă româneşti, dat fiind că nu există suficiente site-uri dedicate ştiinţei, iar diferenţele dintre acestea sunt foarte mari (unele publică foarte rar, altele amestecă ştiinţa cu alte domenii etc.).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Omul de Neanderthal a dispărut acum circa 40.000 de ani din cauze încă nu pe deplin lămurite. Dispariţia a fost relativ bruscă şi o posibilă cauză ar putea fi legată de scăderea câmpului magnetic terestru, exact în aceeaşi perioadă. Deşi dispărut, Omul de Neaderthal a transmis o parte din ADN-ul său către Homo sapiens. În fapt, circa 2% de ADN-ul nostru este de origine Neanderthaliană; ceea ce înseamnă ca cele două populaţii s-au încrucişat.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Dacă oboseala pune stăpânire pe noi, este bine să nu conducem maşina, să nu luăm decizii importante şi să nu ne certăm cu cei din jur. Există însă alte lucruri pe care este bine să nu le facem atunci când suntem obosiţi; în continuare vă prezentăm o listă cu 10 activităţi pe care ar fi bine să le amânăm până când ne simţim odihniţi şi plini de energie.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
De câte ori trebuie să îndoi o foaie de hârtie pentru a contrui un turn de hârtie cât tot Universul?
În acest articol vrem să facem următorul experiment: să vedem de câte ori trebuie să îndoim o foaie de hârtie pentru a crea un turn înalt cât universul. O foaie de hârtie are o grosime de 0,05 mm. De câte ori trebuie să o îndoim pentru a construi un turn de hârtie cât tot Universul?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2011 echipa de cercetători responsabili de sonda spaţială LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) au realizat un videoclip de 5 minute care conţine un tur virtual al Lunii. După 6 ani, folosind date suplimentare obţinute în această perioadă, un nou videoclip prezintă suprafaţa satelitului natural al Pământului în 4K.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
credit imagine: sattrackcam.blogspot.com
Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...
SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Se pare că există o corelaţie cuantică, aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement), între quarcurile şi gluonii dintr-un proton. Acest rezultat, obţinut în mod indirect în cadrul proiectului de cercetare The Compact Muon Solenoid (CMS) de la Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, LHC), dacă va fi confirmat, este extrem de important, întrucât ar putea contribui la dezlegarea misterului forţei nucleare tari care acţionează între quarcuri, care nu pot fi izolaţi (fenomen cunoscut, dar neexplicat pe deplin matematic).
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2
Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în 1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Noul sistem internațional de unități (SI) a intrat în vigoare pe 20 mai 2019. Iată cum sunt definite unitățile fundamentale și valorile constantelor universale prin care se definesc
Sistemul internațional de unități (SI) a fost adoptat în 1960 în cadrul unei conferințe a Organizației Internaționale a Convenției Metrului. Ultima revizie a SI a intrat în vigoare pe 20 mai 2019.
Patru dintre cele şapte unităţi fundamentale ale SI, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul, au fost redefinite prin stabilirea unei valori numerice fixe pentru constanta lui Planck (h), sarcina electrică (e), constanta Boltzman (k) şi numărul lui Avogadro (NA); secunda (s), metrul (m) şi candela (cd) erau deja definite pe baza unor constante, aşa că au suferit doar corecţii. Iată care sunt noile definiții ale unităților fundamentale din SI.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019
Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului
Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia, fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blog Cătălina Oana Curceanu
