Imagine Copenhaga

Capitala Danemarcei are planuri pentru a atinge neutralitatea carbonică în șase ani, ceea ce ar însemna că Copenhaga ar fi primul oraş din lume care face asta. Și-au propus asta acum șase ani, iar în timpul trecut danezii nu au stat degeaba, dimpotrivă. Astăzi, dacă ai pierdut metroul, până să-ți pară rău, un alt tren sosește în stație (sistemul de trenuri este automatizat, trenurile sosind la 2 minute).


Notă: conceptul de „neutralitate carbonică” este unul pe care-l propunem în acest articol, pentru simplificarea comunicării. Acesta copiază varianta engleză „carbon neutrality” și evită folosirea formulei mai explicite, dar lungi, precum „neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon”. Am întâlnit în presa românească varianta „carbon neutru”, ca în formularea „Muzeul Antipa – primul muzeu carbon neutru din Europa”, dar exprimarea pare complet artificială.
Neutralitatea carbonică se referă la reducerea (sau eliminarea emisiilor de carbon), astfel încât balanța dintre emisiile de carbon și captarea, prin diverse metode, a carbonului să fie echilibrată ori colectarea carbonului să fie superioară emiterii.


Care este strategia danezilor?


Îmbunătățirea transportului în comun. Una dintre idei este numită „orașul 5 minute”, însemnând că orașul trebuie planificat în așa fel încât cetățenii să ajungă în cinci minute în orice loc important din oraș, cum ar fi: grădinița, școala, magazine. Cheia este metroul, care se extinde continuu, și care asigură o călătorie rapidă între diverse puncte ale orașului.

Trecerea la autobuze electrice. Primarul din Copenhaga a propus interzicerea mașinilor pe diesel încă din 2017, dar inițiativa sa nu a avut succes. Dar procesul de eliminare a autobuzelor pe combustibil fosil şi înlocuirea cu cele electrice este în derulare.

Gratuitatea transportului public. Această idee, vehiculată și în București, este susținută de actualul guvern, căci se consideră că o astfel de schimbare îi va face pe mulți dintre cei care folosesc în prezent mașina pentru a veni în oraș din vecinătatea acestuia să renunțe la mașini.

Extinderea și îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete. Copenhaga este recunoscut pentru numărul mare de persoane care folosesc bicicleta pentru a se deplasa în oraș, dar eforturile autorităților locale continuă pe acest segment. Dacă în 1970 doar circa 10% din locuitorii orașului foloseau bicicleta pentru a merge la muncă, astăzi procentul a ajuns la 62%.

Trecerea la energie regenerabilă. Astăzi orașul folosește 62 de turbine eoliene care produc 158 de megawați; până în 2025 capacitatea de producere a energiei eoliene se va tripla.

Producerea de energie din gunoi. O mare instalație de transformarea a gunoiului în electricitate este nu departe de centrul orașului. Copenhaga chiar importă gunoi din Marea Britanie pentru a produce electricitate.

Izolarea clădirilor. Vechile clădiri sunt izolate termic, iar cele noi sunt construite după alte standarde, pentru a fi mai eficiente. Unele clădiri sunt dotate cu senzori, pentru ca locuitorii să înțeleagă mai bine cum este folosită energia și să ia măsuri în consecință.

După cum se poate vedea, ideile nu sunt neapărat extraordinare. Crearea unor planuri coerente şi ducerea la capăt a punerii lor în practică însă, da.



Sursa: How Copenhagen plans to reach carbon-neutral status in just six years


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!