Grăsimile alimentare au, de regulă, o „reputație” proastă, căci conțin multe calorii. Carbohidrații și proteinele conțin 4 calorii / gram, pe când grăsimile conțin 9 calorii / gram. Dar grăsimile sunt mai mult decât pachete de energie. Acestea sunt esențiale în stabilirea gustului (plăcut) al unor preparate culinare, intensificând anumite gusturi. În plus, grăsimile au rolul de a reține căldura organismului, precum și de a proteja organele interne.
Grăsimile alimentare
Există 6 tipuri de nutrienți: carbohidrați, lipide, proteine, vitamine, minerale și apa. Alcoolul, deși conține energie (calorii), nu este considerat nutrient.
Ceea ce numim „grăsimi” (acizii grași) sunt parte dintr-un grup de substanțe denumite „lipide”, care sunt insolubile în apă, dar solubile în alcool sau eter. Există trei clase de lipide care prezintă importanță pentru om sub aspect alimentar: trigliceridele, colesterolul și fosfolipidele.
Trigliceridele reprezintă principala formă în care găsim grăsimile în organismul uman. Acestea sunt compuse din trei acizi grași și glicerol (sau glicerină).
→ Citește pentru detalii: Ce sunt grăsimile alimentare
Anumiți acizi grași nu sunt produși de organism
Corpul uman poate sintetiza (produce) aproape toți acizii grași, cu două excepții: acidul linoleic și acidul linolenic. În mod normal, în cazul unei diete echilibrate, acești acizi grași se obțin ușor din alimente precum: uleiuri de plante, pește sau frunzele vegetalelor.
Diferențe între uleiuri și grăsimi
După cum puteți observa în tabelul de mai sus, sunt mari diferențe între uleiuri din punct de vedere al compoziției chimice. De exemplu, uleiul din nucă de cocos conține preponderent acizi grași saturați, ceea ce duce la recomandarea folosirii în cantități mici a acestuia, date fiind efectele asupra sănătății în cantități mari.
Studii extinse (precum Nurses’ Health Study and the Health Professionals Follow-Up Study) care au inclus peste 90 de mii de femei și 50 de mii de bărbați au arătat că riscul de boli cardiovasculare crește semnificativ în cazul consumului de grăsimi trans, crește ușor în cazul consumului de grăsimi saturate și scade în cazul grăsimilor monosaturate (pentru diferențe între tipurile de grăsimi, citiți articolul nostru despre grăsimile alimentare).
Ca urmare a observațiilor științifice cu privire la rolul și impactul asupra sănătății al grăsimilor trans, anumite țări au reglementat strict alimentele care conțin acest tip de grăsimi (precum Danemarca, SUA sau Canada). Și în România există legea 182 din anul 2020 care stabilește conținutul de acizi grași trans din produsele alimentare destinate consumului uman, obligația operatorilor economici din sectorul alimentar fiind aceea de a introduce pe piaţă produse alimentare cu un conţinut de acizi grași trans de maximum 2 g/100 g, fiind stabilită și o amendă între 10 și 30 de mii de lei pentru nerespectarea acestei prevederi.
Citiți și:
1. Principiile simple ale unei diete sănătoase
2. Greutatea este un bun predictor al problemelor de sănătate
3. Ce alimente te îngrașă și care nu?
4. Trei metode pentru a-ți controla greutatea
→ O excelentă care analizează principiile nutriției sănătoase, pe car am folosit-o pentru documentare unor articole pe site, este „Cum să nu mori” (în limba română), de Michael Greger, care poate fi achiziționată aici.
