În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.

Am pus câteva condiții inițiale:
am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).

Dieta care mi-a atras atenția (citisem deja mai multe materiale în trecut despre ea, dar nu-i acordasem prea mare atenție) este cea în care mănânci într-un anume interval orar. În engleză se numește „fasting diet” (eng. fasting - postire). Am numit acest tip de dietă: metoda restricției alimentare intermitente.

Sunt mai multe variante ale acestei diete. Unele dintre aceste variante mi se par destul de greu de pus în practică, cum ar fi metoda 5:2 (mănânci normal cinci zile, nu mănânci deloc două zile). Nu intru în detalii. Am ales-o pe cea mai convenabilă pentru mine, una care să răspundă celor două criterii menționate mai sus.


Metoda 16:8

Am ales așadar, mâncatul într-un intervalul orar („fereastră alimentară”) de 8 ore, de regulă între 10.00 și 18.00.

În primele două săptămâni nu am făcut nicio concesie în ce privește alimentele consumate, în sensul că nu am făcut nicio modificare.

În următoarele 3 săptămâni (intru în a șasea săptămână) am renunțat, în bună parte, nu definitiv, la pâine și dulciuri. Încă o dată, în bună parte. Estimez că am înjumătățit consumul de pâine și de dulciuri. Nu eram un mare consumator de dulciuri însă. Am făcut aceste modificări pentru că am văzut că această dietă funcționează, nu-mi face probleme, pot trăi fără să mă gândesc la următoarea masă. Nu am făcut nicio modificare în ce privește cantitatea de mâncare; am mâncat ca de obicei, până am ajuns la senzația de sațietate.


Ce se întâmplă în organism pe timpul restricției calorice?

Iată o serie de informații utile cu privire la ce se întâmplă în organism, atunci când urmezi această dietă:

· Glucoza și acizii grași reprezintă principalele surse de energie pentru celulele corpului.
· După fiecare masă glucoza este folosită ca sursă de energie; grăsimea este stocată în țesutul adipos sub formă de trigliceride. Corpul eliberează insulină pentru a ajuta la transformarea glucozei în energie. Dacă glucoza nu este folosită imediat, insulina ajută la stocare excesului în celule adipoase.
· În perioada de restricție calorică (cele 16 ore) trigliceridele sunt descompuse în acizi grași și glicerol, care sunt folosiți ca surse de energie.
· Ficatul transformă acizii grași în corpi cetonici, care asigură sursa principală de energie pentru multe țesuturi, în special pentru creier (pe timpul restricției calorice).
· Modificarea metabolică generată de restricția calorică (trecerea de la utilizarea glucozei ca sursă de energie la folosirea acizilor grași și a corpilor cetonici) duce la o reducere a ratei de dioxid de carbon produs ca urmare a consumului de oxigen de către celule - ceea ce indică o mai mare flexibilitate metabolică și o mai bună eficiență în folosirea acizilor grași și a corpilor cetonici ca surse de energie.
· studii pe oameni au arătat multiple alte beneficii ale acestui tip de dietă, dintre care le menționăm pe următoarele:
    · progrese privind rezistența la insulină
    · reducerea nivelului de lipide din sânge
    · stabilizarea nivelului de glucoză din sânge
    · îmbunătățirea presiunii arteriale
    · un mai bun control al inflamațiilor
    · un mai echilibrat microbiom intestinal.
    
Pentru cei familiarizați cu limbajul tehnic, iată un paragraf dintr-un articol științific recent din The New England Journal of Medicine privind beneficiile acestui tip de dietă:
„Intermittent fasting triggers neuroendocrine responses and adaptations character-ized by low levels of amino acids, glucose, and insulin. Down-regulation of the insulin–insulin-like growth fac-tor 1 (IGF-1) signaling pathway and reduction of circu-lating amino acids repress the activity of mammalian target of rapamycin (mTOR), resulting in inhibition of protein synthesis and stimulation of autophagy.
During fasting, the ratio of AMP to ATP is increased and AMPK is activated, triggering repair and inhibition of anabolic processes. Acetyl coenzyme A (CoA) and NAD+ serve as cofactors for epigenetic modifiers such as SIRTs. SIRTs deacetylate FOXOs and PGC-1α, resulting in the expression of genes involved in stress resistance and mitochondrial biogenesis.
Collectively, the organism responds to intermittent fasting by minimizing anabolic processes (synthesis, growth, and reproduction), favor-ing maintenance and repair systems, enhancing stress resistance, recycling damaged molecules, stimulating mitochondrial biogenesis, and promoting cell survival, all of which support improvements in health and disease resistance”.
Sursa: [link]

Studiile pe animale au arătat multiple alte avantaje, cum ar fi prelungirea vieții, dar nu este clar dacă aceste avantaje sunt prezente și la om.


Rezultatele concrete ale dietei

Nu vă așteptați la rezultate spectaculoase. Acest tip de dieta este de cursă lungă. În special dacă adoptați metoda 16:8, care este destul de lejeră.

Am pierdut în cele 5 săptămâni 5 kilograme.
2,5 kg după prima săptămână.
Pierderea în greutate în a doua săptămână a fost aproape inexistentă.
Apoi, în următoarele două săptămâni am pierdut, cumulat, încă 2,5 kg.

E mult, e puțin? Fiecare poate decide. Pentru mine a fost important să fac asta fără am impresia că țin dietă. Ce trebuie să țin minte e să mănânc în acea fereastră de 8 ore.


Esențial!

Trebuie reținut următorul lucru: în afara intervalului de 8 ore, a ferestrei alimentare, nu este permis consumul niciunui aliment! Nici fructe, nici legume, nici sucuri, nimic! Orice aliment consumat în perioada de restricție modifică metabolismul organismului (citește mai sus). Se pot consuma: apă, cafea sau ceai (fără zahăr și/sau lapte).

Am dat exemplul propriu, menționând că nu am renunțat la alimentele pe care le-am consumat întotdeauna. Cu certitudine nu este alimentația ideală. Prin urmare, dacă puteți urma recomandările clasice: o dietă bazată pe plante, cu un consum redus de carne, cu un conținut redus de carbohidrați, rezultatele vor fi și mai bune.

Dieta mediteraneeană este, de asemenea, o bună opțiune: vegetale, fructe, cereale integrale, grăsimi „sănătoase” (ulei de măsline, produse din pește), ouă, pui, cantități mici de produse pe bază de lapte, mici cantități de carne roșie.


Pentru rezultate mai bune: metoda 18:6

Dacă puteți mânca într-un interval de doar șase ore, cum ar fi: prima masă la 11.00, ultima masă la 17.00, din nou, rezultatele vor fi mai bune, cel puțin sub aspectul pierderii în greutate.


Dacă cineva îndrăznește să încerce acest tip de dietă, să nu uite să scrie un comentariu cu experiența proprie.


 Cum transformă corpul hrana în energie

 

 




Informare suplimentară: (1) ; (2) ; (3) ; (4).

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro