Bolile pulmonare pot lua mai multe forme, dintre care cele mai importante sunt: cancerul la plămâni, boala pulmonară obstructivă cronică și astmul. Cancerul la plămâni ucide circa 8.500 de români anual.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ouăle reprezintă o sursă bogată și accesibilă de nutrienți și substanțe bioactive, însă conținutul ridicat în colesterol a reprezentat un motiv de îngrijorare legat de consumul acestui aliment. Relația dintre colesterolul sanguin și bolile cardiovasculare este demonstrată, iar terapiile care scad colesterolul LDL (LDL-C) reprezintă un palier important în prevenția secundară.
Ipoteza legată de implicarea colesterolului din dietă în riscul cardiovascular a fost lansată în 1968, urmând ca American Heart Association să adopte o recomandare legată de restricționarea aportului de colesterol la 300 mg/zi, fiind inclusă limitarea consumului de ouă la max. 3 pe săptămână. Metabolismul colesterolului a fost investigat între timp, fiind descoperit că aportul exogen, prin dietă, determină scăderea sintezei endogene a colesterolului, ceea ce menține homeostazia acestui compus la nivelul organismului. De asemenea, colesterolul conținut din ouă nu este bine absorbit, ceea ce limitează impactul aportului exogen prin acest aliment.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Articolul are la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Autorul pornește de la ideea că alimentația este un factor determinat în sănătatea trupului, unul însă ignorat de medicina tradițională, medicii fiind plătiți pentru „pastilele și procedurile pe care le prescriu”, pentru cantitatea așadar, nu pentru calitatea serviciilor. Unul dintre motivele pentru care lucrurile stau astfel este și acela că nutriția primește puțină atenție în facultățile de medicină. Pe de altă parte, cum observă cei care ajung la doctor, medicii tratează consecințele bolilor, nu cauzele; pentru a trata cauzele, ai nevoie de o pregătire suplimentară (dincolo de „ce medicament / procedură se aplică la aceste simptome”).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Numărul de cazuri de diabet a crescut în ultimii 40 de ani de la 100 de milioane la 500 de milioane, ceea ce a dus la creșterea numărului de cazuri de afecțiuni asociate, precum obezitatea și riscul de boli cardiovasculare.
Un studiu recent publicat în Nature care a analizat date din 184 de țări colectate într-o perioadă de aproape 30 de ani (1990 - 2018) a arătat că una dintre cauzele fundamentale ale diabetului de tip II este alimentația deficitară (responsabilă pentru circa 95% dintre cazuri).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. Pentru o viață sănătoasă cele două trebuie îmbinate. Dar alimentația este esențială, iar fără o alimentație echilibrată, efectele sportului asupra sănătății organismului sunt totuși limitate.
În ultimul an am publicat o serie de articole de detaliu cu privire la știința alimentație. În această broșură, pe care o puteți descărca în mod gratuit din cuprinsul acestui articol, am inclus cele mai relevante informații cu privire la regulile de urmat pentru o alimentație sănătoasă. De asemenea, am introdus informațiile esențiale cu privire cele două tipuri mari de nutrienți: macronutrienții (carbohidrații, grăsimile (incluzând acizii grași și colesterolul), fibrele și apa) - care furnizează energie organismului și micronutrienții (vitaminele și mineralele).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Știți acea secvență care apare în diverse filme: după o perioadă de lipsă a hranei, din diverse motive, când în fine aceasta devine disponibilă, oamenii se îndoapă în disperare, îndesând mâncarea cu ambele mâini în gură.
Se lasă să se înțeleagă că foamea e atât de mare, că nu mai poate exista autocontrol.
Fără a avea această experiență, a privării îndelungate de alimente, cei mai mulți dintre privitori cred, probabil, că scena este realistă, că senzația de foame devine din ce în ce mai acută, odată cu trecerea timpului.
Dar nu este realistă. Nici pe departe. În fapt, după 2-3 zile de întrerupere a alimentației, senzația de foame dispare complet. Asta înseamnă că, în fapt, o persoană care nu a mâncat pentru o perioadă mai lungă s-ar arăta mult mai decent în fața unei farfurii cu mâncare decât ne prezintă diferiți regizori 😃
Dar ce se întâmplă cu organismul uman atunci când nu este alimentat pentru perioade lungi?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Alimentația este unul dintre factorii cardinali în ce privește starea de sănătate. Dar principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase, deși bine fundamentate științific astăzi, nu fac deocamdată obiectul unei discipline de studiu în școală. Una dintre consecințe este aceea că cei mai mulți dintre noi mâncăm dirijați de marketingul agresiv al comercianților, cumpărând ceea ce este „la ofertă”, ceea ce este ambalat frumos și ceea ce are gust bun.
Mâncarea de proastă calitate are efecte certe asupra sănătății. Dar organismul uman este suficient de robust și adaptabil pentru a „suporta” o alimentație proastă pe perioade lungi, până dă primele semne de „oboseală”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Este posibil să fii una dintre nenumăratele persoane pentru care data de expirare a unui produs alimentar este „sfântă”. Dacă scrie pe iaurt că „expiră” în 2 zile, dacă nu este consumat, atunci va fi aruncat la gunoi, fiind considerat un pericol. Dar data de expirare a produselor alimentare (sau, în anumite cazuri, recomandarea privind data până la care pot fi consumate) nu este rezultatul unor studii științifice, ci au la bază diverse abordări ale producătorilor. Există însă o metodă de bun-simț care poate fi utilizată de oricare dintre noi pentru a determina dacă un produs poate fi sau nu consumat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Despre știința alimentației am scris recent multiple articole, pe care le găsiți în secțiunea „Alimentație” a site-ului.
O metaanaliză publicată recent în revista PLOS Medicine a identificat modul în care dieta afectează durata vieții. Mai mult, cercetătorii oferă o propunere concretă de dietă pentru a-ți prelungi viața.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu toții vrem să trăim cât de mult se poate. Și, sigur, am prefera să trăim fără să fim „supărați” de boli care să ne strice bucuria de a trăi. Peste 400 de mii de români au peste 85 de ani. Nu am găsit date recente, dar date mai vechi arată că sunt în jur de 300 de români care au peste 100 de ani. Pentru comparație, în Marea Britanie în 2020 erau peste 15.000 de centenari.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Vitaminele sunt, în fapt, 13 categorii de micronutrienți care sunt implicați în aproape orice proces metabolic din corpul uman. Sunt numite „micronutrienți” pentru că avem nevoie de cantități mici din acestea, nu pentru că ar fi mai puțin importante decât macronutrienții (grăsimi, carbohidrați și proteine). Carențe de vitamine pot apărea sub forma unor simptome specifice la 2-4 săptămâni după ce acestea nu mai sunt disponibile organismului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Dacă citești sporadic presa, care prezintă de-a valma informații cu privire la alimentația omului, pare că acest domeniu este fără cap și fără coadă, imposibil de înțeles, fără reguli clare. Dar, în fapt, lucrurile nu (mai) sunt așa complicate atunci când vorbim despre aspectele fundamentale ale alimentației sănătoase. Studii extinse, pe sute de mii de persoane și pe durate de zeci de ani au consolidat o serie de principii fundamentale privind o alimentație corectă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Proteinele sunt printre cei mai importanți nutrienți pentru o bună sănătate. Proteinele formează baza structurală a țesutului muscular, reprezintă componenta principală din cele mai multe enzime din musculatură și reprezintă o sursă importantă de energie pe timpul activității fizice.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Așa cum este cazul și cu grăsimile alimentare, reputația carbohidraților în nutriția umană a avut parte de-a lungul timpului de schimbări radicale, carbohidrații fiind ba prieteni, ba dușmani. Astăzi opinia nutriționiștilor este fermă: carbohidrații reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale unei diete sănătoase. Cheia constă în alegerea carbohidraților „buni”, care nu contribuie la instalarea unor boli cronice, precum diabetul, și nu afectează vasele de sânge (ducând la boli ale inimii, infarcte sau atacuri cerebrale).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Opinia curentă în rândul cercetătorilor în domeniul nutriției umane este că grăsimile saturate din alimentație cresc nivelul colesterolului de tip LDL („rău”), fiind un factor de risc în ce privește ateroscleroza, infarctul și atacul cerebral. Dar sunt câteva probleme cu această teorie, iar o cercetătoare norvegiană, Marit Kolby Zinöcker, vine cu o nouă teorie care vrea să „salveze” grăsimile saturate, dând vina pe alimentele înalt-rafinate. Teoria pornește de la modul în care funcționează celula umană și cum procesează colesterolul.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.