Alimentația este unul dintre factorii cardinali în ce privește starea de sănătate. Dar principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase, deși bine fundamentate științific astăzi, nu fac deocamdată obiectul unei discipline de studiu în școală. Una dintre consecințe este aceea că cei mai mulți dintre noi mâncăm dirijați de marketingul agresiv al comercianților, cumpărând ceea ce este „la ofertă”, ceea ce este ambalat frumos și ceea ce are gust bun.
Mâncarea de proastă calitate are efecte certe asupra sănătății. Dar organismul uman este suficient de robust și adaptabil pentru a „suporta” o alimentație proastă pe perioade lungi, până dă primele semne de „oboseală”.
Într-adevăr, organismul uman are capacitatea de a se adapta la o mulțime de diete, acest aspect fiind demonstrat de studii științifice care arată că populațiile lumii pot avea o viață sănătoasă în condiții de alimentație diferită (generată de caracteristicile zonelor în care acestea trăiesc, precum climatul, anotimpul și hrana găsită în mediul înconjurător). Nu există un mod unic de a ne hrăni de-a lungul istoriei.
Pentru că nu vedem o înlănțuire cauză-efect între ceea ce mâncă astăzi și starea sănătății de mâine, la momentul declanșării unor boli cronice este dificil să mai putem stabili o înlănțuire cauzală între hrana consumată și boală. Cu atât mai mult o educație alimentară solidă este necesară într-un mod instituționalizat. Instituționalizat, prin școală, pentru că, altfel, informații greșite despre o alimentație corectă abundă în spațiul public. În fapt majoritatea covârșitoare a celor care vorbesc public despre alimentație dezinformează ori sunt părtinitori, promovându-și propriile interese.
O schimbare a stilului alimentar este dificilă, în mod categoric. Pentru că înseamnă o schimbare a obiceiurilor alimentare zilnice. Gândiți-vă că de mâine ar trebui să renunțați la pâine albă, cartofi și dulciuri de orice fel. Ori la salamuri, cârnați și carne tocată. Șocul ar fi prea mare! Ce mai rămâne de mâncat, nu? Și ce tipuri de mâncare să gătim care să nu includă ce am menționat mai sus?
Cu toate acestea, aceste alimente menționate mai sus, în cantități mari și mâncate zilnic, au o influență negativă pe termen lung asupra sănătății.
Pentru a schimba stilul alimentar al unei comunități, care să aibă în final și un impact semnificativ asupra comercianților (care să ajungă la oferte diferite de produse alimentare, mai sănătoase), este nevoie de educație sistematică, instituționalizată. Altfel, speranțele sunt minime de a schimba ceva la nivelul societății.
Să ne întoarcem la alimentele procesate. Alimentele pot fi împărțite, în funcție de gradul de procesare, în patru categorii.
O categorie se referă la alimentele neprocesate ori minim procesate: fructe, legume, ouă, lapte etc.).
A doua categorie include ingrediente precum zahărul, untul sau uleiul alimentar.
O a treia categorie include produse procesate precum conservele de toate tipurile (pește, vegetale etc.) sau sosuri, gemuri șamd.
Cea mai problematică grupă de alimente procesate este cea a produselor ultra-procesate (sau înalt-procesate), care sunt sărace în proteine și fibre și bogate în sare, zaharuri și grăsimi și care au trecut prin diverse procese industriale de prelucrare.
Stabilirea unei legături neechivoce între consumul unui anumit produs și o anumită boală este dificil de stabilit în mod neechivoc și pe termen scurt din mai mult motive. Întâi, pentru că oamenii sunt diferiți, având reacții diferite la un regim alimentar asemănător. De exemplu, deși fumatul este nociv, nu toți fumătorii ajung la probleme grave de sănătate. În al doilea rând, studii pe durată mare și pe grupuri mari de persoane sunt dificile prin natura lor: trebuie să crezi în „rapoartele” celor înscriși în studii și să identifici rolul alimentației într-un context mai larg (nivelul de exerciții fizice, poluarea din mediul înconjurător etc.). Cu toate aceste dificultăți, cercetătorii în domeniul alimentației consideră că există date solide care indică faptul că cei care consumă cantități mai mari de produse înalt-procesate prezintă probleme mai mari de sănătate, precum boli cardiovasculare, cancere, presiune arterială mare sau diabet de tip 2 și 3.
Ce atât de greșit cu alimentele ultra-procesate? Întâi, este vorba despre faptul că structura complexă a celulelor animale și vegetale este distrusă prin procesare, unul dintre efecte este acela că produsul rezultat este procesat mult mai rapid de către organism decât în starea originală. O procesare rapidă impune o reacție rapidă a organismului (cum ar fi eliminarea din sânge a zahărului). O a doua problemă o reprezintă amestecul de ingrediente cu produsul original (carne, vegetale etc.) în moduri în care organismul nu a fost obișnuit de-a lungul evoluției (adaos de sare, zahăr, aditivi alimentari etc).
Unii cercetători cred că răspunsul organismului la produsele alimentare înalt-procesate este asemănător reacției la agenți patogeni, observându-se o creștere a markerilor care indică inflamația. Inflamația este strâns corelată cu un risc mare de cancer de colon, de exemplu. Pe de altă parte, cu cât timpul în care organismul prezintă inflamație este mai lung, cu atât crește riscul de boli cronice.
Spuneam mai sus că o schimbare radicală a dietei, deși dezirabilă, este greu de imaginat în scurt timp și fără măsuri guvernamentale ferme, în România ori în țările în care consumul de alimente ultra-procesate este ridicat (în țările Vestice se apreciază că acest consum se ridică la 50-60% din alimentație). O informare corectă poate duce la o diminuare a acestui procent, care, în final, să ducă la o populație mai sănătoasă.
În ce privește alimentația sănătoasă am scris o serie de articole de detaliu în ultimele luni. Le puteți găsi în categoria Alimentație a site-ului. Iată câteva recomandări:
• În ce constă o dietă care vă poate prelungi viața cu circa 10 ani
• Principiile fundamentale ale unei alimentații sănătoase
• Greutatea este un predictor al problemelor de sănătate
Articol inspirat din How ultra-processed meals are unhealthier than you think
