Memoria. Tehnica amorsării
O tehnică numită amorsare este capabilă de a demonstra memoria implicită. Unei persoane care vede cuvântul galben îi este mai uşor să recunoască termenul banană. Acest lucru are loc pentru că cele două cuvinte sunt asociate în memorie.
Memoria implicită şi memoria explicită
Anumite forme de memorie (de exemplu, spălatul pe dinţi) nu necesită controlul conştient, ne fiind necesar să ne gândim acest tip de activităţi. Memoria implicită poate fi utilizată şi atunci când o persoană suferă de o afecţiune severă a creierului.
Efectele ecstasy asupra creierului
Ce este ecstasy-ul (MDMA-ul)? Dicţionarul american Heritage defineşte termenul „extaz” ca reprezentând o „plăcere sau bucurie intensă”. În ciuda numelui său energic, ecstasy este un drog ilegal care poate deteriora celulele nervoase din creier.
Intoxicaţia cu morfină
Morfina este o substanţă alcaloidă derivată din opiu, acesta fiind extras dintr-o specie de mac Papaver somniferum. Ajunsă în organism, morfina stimulează receptorii opioizi, producând o gamă variată de efecte. Detalii despre acestea, în continuare.
Graniţa neclară dintre viaţă şi moarte (2)
În prezent este posibil să fii declarat mort deşi încă te mai mişti, transpiri, iar sângele încă circulă prin corpul tău. A doua parte a seriei despre moarte se concentrează asupra unei întrebări vechi de mii de ani: "Când poate fi o persoană declarată moartă?"
Moartea: Evoluţia ritualurilor funerare (1)
Singurul lucru cert în viaţă e că aceasta se va sfârşi într-o bună zi. Cunoaşterea acestui fapt este probabil trăsătura definitorie a condiţiei umane. Şi, din câte ştim până acum, noi suntem singurii capabili să contemplăm această perspectivă a propriei morţi.
2013 Intl. Masterclass in Modern Physics
The Frascati National Laboratories (LNF) of the Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (INFN), Frascati (Rome) Italy, are organizing the Third Edition of the International Masterclass in Modern Physics - "Physics in the 21st Century" (INTELPhys21@LNF).
Experienţele la graniţa morţii. Real or mit?
Eben Alexander, un neurochirurg de la Harvard, a intrat, la spital, în stare vegetativă. Când s-a trezit, a povestit despre o experienţă pre-moarte în care a intrat într-o lume paralelă, un adevărat Paradis. Experienţa lui a fost povestită într-o carte şi pe coperta revistei Newsweek.
Ce provoacă homosexualitatea?
Este homosexualitatea învăţată sau este produsul unor anumite practici din copilărie? Ori sunt homosexualii „născuţi în acest fel”? Dovezile arată spre cea din urmă concluzie. Există dovezi că acei copii care devin homosexuali sunt diferiţi de la o vârstă fragedă.
Este homosexualitatea naturală?
În 1973 Asociaţia Americană de Psihiatrie a scos homosexualitatea de pe lista de deviaţii sexuale din Manualul de Diagnostic şi Statistică, versiunea a III-a (DSM-III). DSM este folosit de medici pentru a descrie problemele mentale şi de comportament.
Lesbianismul
Homosexualitatea bărbaţilor şi a femeilor prezintă modele distincte de comportament atunci când este luată în considerare ca şi grup. Cu toate acestea, anumite caracteristici ale copilăriei lor sunt similare. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
Impactul SIDA asupra sexualităţii
La începutul anilor 1980, a devenit evident faptul că HIV, virusul care este cauza SIDA, ar putea fi transmis prin activitatea sexuală. Cercetătorii au descoperit că probabilitatea de a contracta boala era strâns legată de numărul contactelor sexuale.
Comportamentul homosexual. Modele
Evelyn Hooker, a cărei descoperire în cercetarea comportamentului homosexual masculin a fost realizată în anii 1950, a spus că a fost atrasă în cercetarea homosexualităţii după ce s-a împrietenit cu un student gay de sex masculin.
Homosexualitatea. Cât de răspândită?
În anii '40 şi '50, Alfred Kinsey, pionier în studiul sexualităţii, a şocat publicul american relatând că peste 50% dintre bărbaţi au experimentat episoade homosexuale în timpul adolescenţei şi maturităţii timpurii, iar 10% din populaţie a avut orientări homosexuale la maturitate.
Sexul în căsătorie
De obicei, frecvenţa relaţiilor sexuale scade după primii ani de căsătorie, deşi (ca întotdeauna), există excepţii de la această tendinţă medie, şi fără îndoială acest comportament depinde în parte de învăţare şi aşteptări. Detalii, în continuare.
Orgasmul
Punctul culminant al excitaţiei sexuale este orgasmul. Orgasmele masculine şi feminine practic nu se pot distinge. Specialiştii nu reuşesc să distingă între descrierile bărbaţilor şi ale femeilor. Citiţi în continuare un scurt articol pe tema orgasmului.
Afrodiziacele
Afrodiziacele sunt substanţe care ţin mai cu seamă de domeniul mitului, despre care se crede că pot creşte dorinţa şi pot stimula plăcerea sexuală. Cele mai multe afrodiziace tradiţionale sunt ineficiente, iar unele pot fi chiar toxice. Există şi afrodiziace eficiente?
Efectul drogurilor asupra excitaţiei sexuale
Rolul alcoolului în reducerea inhibiţiei sexuale este notoriu. În primul rând, alcoolul este sedativ. Acesta afectează cortexul cerebral şi structurile creierului, funcţia cortexului cerebral fiind în mare parte inhibitoare. Mai multe, în continuarea articolului.
Rolul sărutului
Puțini oameni de ştiință studiază sărutul ca parte a comportamentului sexual. Totuşi, în culturile occidentale, sărutul profund precede actul sexual în rândul cuplurilor căsătorite. Cercetătorul Alfred Kinsey a consemnat importanţa sărutului în căsnicie.
Ce produce excitaţia sexuală
Excitaţia sexuală nu este doar doar un act reflex; ea este afectată de învăţare. Ellis (1984) a menţionat povestea unui cercetător de pe o insulă izolată, care a observat rapiditatea cu care îi creştea barba cu o zi înainte de a-şi vizita iubita pe continent.
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria declarativă este pentru reamintirea faptelor şi informaţiilor întâlnite în mod repetat, ca numele preşedintelui, radical din 25 sau locul de naştere. Memoria procedurală este pentru ordinea evenimentelor, a proceselor şi a activităţilor de rutină.
