Stres calduraÎn august 2003, Europa a fost lovită de un val de căldură extraordinar. În unele părţi ale Franţei temperaturile au atins valoarea de 400C pentru 7 zile la rând. Atât de mulţi oameni au murit, încât a fost nevoie de un depozit frigorific pentru a depozita corpurile.

 

 

 

Emisiile umane de gaze cu efect de seră

Un studiu din 2008 a concluzionat că numărul total de morţi a ajuns la aproximativ 70.000. Cele mai multe dintre victime erau oameni în vârstă sau bolnavi, dar nu toate.

Căldură prezintă, de asemenea, şi alte efecte mai subtile. Productivitatea oamenilor care muncesc în medii lipsite de aer condiţionat scade cu aproape 2 la sută pentru fiecare grad Celsius deasupra zonei lor de confort. Dacă este prea cald, oamenii încep să sufere de epuizare, şoc hipertermic şi insuficienţă renală.

Studii recente sugerează că efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii umane şi a randamentului economic au fost subestimate. “Eu suspectez că stresul produs de căldură se va dovedi cel mai negativ aspect al schimbărilor climatice”, spune Steven Sherwood, specialist în studiul atmosferei la Universitatea New South Wales din Sydney, Australia.

Contează mai puţin temperatura aerului decât cea a pielii noastre: transpiraţia ne răcoreşte pielea, dar este mai puţin eficientă în condiţii de umiditate. Efectul combinat al căldurii şi al umidităţii poate fi măsurat de temperatura în stare umedă a unui termometru “transpirat” – un termometru înfăşurat într-o pânză umedă.

În acest moment, temperatura în stare umedă maxim atinsă oriunde pe planetă nu depăşeşte 31 de grade Celsius, dar nu ne aşteptăm ca aceasta să rămână aşa. “Toate modelele noastre arată o creştere a temperaturilor în stare umedă, iar ca rezultat a acestora o creştere a stresului produs de căldură şi a impactului asupra sănătăţii”, spune Erich Fischer de la Institutul pentru Ştiinţa Atmosferei şi Climatului din Zurich, Elveţia.

Este extrem de dificil să atribui valori precise acestor efecte, pentru că dacă suntem sănătoşi nu stăm să transpirăm atunci când este cald. Noi căutăm locuri răcoroase, sau instalăm aer condiţionat şi aşa mai departe. Căldura ucigaşă dintr-o ţară nu reprezintă o problemă în altă ţară în care oamenii şi infrastructura s-au adaptat la aceasta.

Dar există o limită absolută. Nu putem supravieţui unei temperaturi în stare umedă de 35 de grade Celsius sau mai mult pentru o perioadă lungă de timp, chiar şi stând dezgoliţi în faţa unui ventilator. Iar un studiu din 2010 realizat de Sherwood şi de colegul acestuia Matthew Huber a concluzionat că dacă lumea se încălzeşte cu 7 grade Celsius, anumite părţi ale lumii vor începe să depăşească ocazional această limită. Eventual, mari suprafeţe din Africa, Australia, China, Brazilia, India şi Statele Unite vor deveni de nelocuit pentru cel puţin o parte a anului.

Ceva similar s-ar putea să fi avut loc şi în trecut – o extincţie în masă care a avut loc cu 250 de milioane de ani în urmă este considerată în prezent a fi avut drept cauză o creştere prea mare a temperaturilor pentru ca cele mai multe animale să poată supravieţui. “Se pare că dacă “dezvoltăm” toate resursele mondiale de cărbune, nisipuri bituminoase, şisturi şi alţi combustibili fosili avem şanse destul de mari ca peste câteva generaţii să obţinem o planetă în cea mai mare parte nelocuibilă”, spune Sherwood.

Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului worse-climate, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Hutupanu

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.