Rolul conştiinţei în determinarea realităţii
Descartes probabil se gândise la ceva atunci când a zis “Gândesc, deci exist”, dar oare “Gândesc, deci tu exişti” nu ar fi un pic prea mult? Nu şi pentru unele dintre cele mai luminate minţi ale fizicii secolului XX în timpul luptei cu implicaţiile stranii ale lumii cuantice.
Să eliminăm abilitatea de a simţi durere?
Într-un prim articol v-am explicat durerea: de ce există, cum funcţionează şi cum cercetătorii încearcă să-i cuantifice efectele. Deşi durerea a avut un scop precis în evoluţie, nu toată lumea este convinsă că încă mai avem nevoie de durere.
Realitatea: viitorul
Înainte de a incrimina indolenţa tinerilor din ziua de azi, absorbiţi de realităţile virtuale ale jocurilor video şi nu de fructele realităţii aşa-zis adevărate din exterior, să luăm în considerare următoarele. Poate că în fapt ei se autointroduc în viitorul nostru sau poate chiar în prezent.
Cum să-ţi omori timpul fără telefon mobil
A fost odată ca niciodată când statul degeaba şi aşteptatul însemnau exact asta: să stai degeaba, să aştepţi şi atât. Nimic altceva. Astăzi, orice moment liber este petrecut privind într-un telefon. Încetează să mai citeşti acest articol pe telefon. Chiar acum.
Realitatea: un Univers creat din informaţie
Oricare ar fi tipul de realitate în care crezi că te afli, probabil că greşeşti. Universul este un computer şi orice are loc în el poate fi explicat în termenii procesării informaţiilor. Conexiunea dintre realitate şi computere s-ar putea să nu fie însă evidentă imediat.
Realitatea: este totul format din numere?
Atunci când Albert Einstein şi-a terminat într-un final teoria generală a relativităţii în 1916, el şi-a cercetat ecuaţiile şi a descoperit un mesaj neaşteptat: Universul este în expansiune. Această informaţie a ecuaţiilor a fost prea mult chiar şi pentru el.
Mit: Cititul pe ecran afectează vederea
Timpul pe care majoritatea dintre noi îl petrecem în faţa unui ecran a crescut simţitor în ultimul deceniu. Dacă nu suntem la lucru în faţa computerului, e probabil să stăm conectaţi în sfera online printr-un telefon inteligent sau o tabletă.
Somnul. Inteligenţă şi sănătate
Studii recente arată cum somnul ne ajută să devenim mai inteligenţi: în timpul somnului se înmagazinează experienţele trăite de-a lungul zilei, acestea fiind analizate şi integrate în sistemul de cunoştinţe existent. Creierul rămâne extrem de activ în timpul somnului.
Premiul Nobel pentru Fizică 2012. Detalii
Premiul Nobel pentru fizică pe anul 2012 a fost acordat pentru studiul interacţiunii dintre fotoni şi materie, cu posibilitatea manipulării unui atom individual, studii în care mecanică cuantică joacă un rol fundamental. Detalii, în cele ce urmează.
Etiopatogenia cancerului şi factorii de risc
Cancerul este un termen „umbrelă” ce acoperă peste 200 de afecţiuni. Cauzele certe de producere a cancerului nu sunt pe deplin cunoscute. Studii epidemiologice, experimentale sau clinice indică drept cauză a cancerului o combinaţie de multiplii factori.
Stimularea sexuală a adultului
Timp de mai mulţi ani, răspunsul sexual uman nu a fost studiat sistematic. S-a întâmplat aşa pentru că era jenant şi „tabu” pentru oamenii de ştiinţă respectabili. Rezultatul a dus la menţinerea ignoranţei şi a superstiţiilor în ceea ce priveşte sexualitatea.
Pubertatea şi dezvoltarea sexuală
În jurul vârstei de 9-10 ani la fete şi mai târziu la băieţi, apar primele semne ale caracteristicilor sexuale secundare. Acestea sunt asociate cu hormonii secretaţi în adolescenţă. La fete, primele modificări ale prepubertăţii sunt dezvoltarea sânilor şi părul pubian.
Copilul: dezvoltarea normală a sexualităţii
La adult, ovarele şi testiculele sunt organe omoloage, ceea ce înseamnă că dacă urmărim dezvoltarea înapoi, ele au origini comune. Clitorisul şi penisul sunt omoloage, deci provin din aceleaşi structuri şi apoi se dezvoltă diferit. Mai multe detalii, în continuare.
Dezvoltarea sexuală a fătului
Organele genitale externe ale fătului care începe să se dezvolte în pântecele mamei sale nu sunt diferenţiate încă de la început (masculin ori feminin). Embrionul de sex feminin şi cel de sex masculin se dezvoltă la fel pentru o perioadă.
Sex, prietenie şi iubire
Începem astăzi capitolul 16 din cartea "Introducere în psihologie" de Russell A. Dewey, intitulat "Sex, prietenie şi iubire". Pe parcursul acestui capitol vom vorbi despre comportamentul sexual, tulburările sexuale, diferitele tipuri de relaţii şi arta iubirii.
Interpretarea analizelor medicale (O-S)
Din seria despre interpretarea analizelor medicale, vă prezentăm azi un nou articol despre indicatorii de la literele O, P, R şi S. Citiţi despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum prolactină, serotonină etc.
6 mistere de rezolvat călătorind în trecut
În scrierile science-fiction, călătoria în timp a fost întotdeauna folosită pentru a îndrepta greşelile sau a fura bogăţiile trecutului. Iar de obicei acest lucru generează probleme. Imaginaţi-vă însă cum ar fi dacă toţi călătorii în timp s-ar întoarce în trecut în folosul ştiinţei.
Testul de recunoaştere cu alegere forţată
Cea mai simplă modalitate pentru a testa recunoaşterea este de a prezenta un stimul şi a întreba apoi „Îl recunoşti?”. Din nefericire, metoda de răspuns da/nu nu ia în calcul natura probabilistică a recunoaşterii. Detalii, în cele ce urmează.
Memoria ca o construcţie
În perioada lui Ebbinghaus, din anii 1880 până la revoluţia codificării din 1960, amintirile erau considerate a fi asemănătoare unor instantanee care puteau fi extrase întocmai din memorie. Apariţia conceptului de codificare a schimbat lucrurile.
Erorile de recunoaştere
Într-un articol intitulat „Atributele memoriei” (1969), marele cercetător Benton Underwood a strâns dovezi conform cărora false erori de recunoaştere au loc atunci când cuvintele au atribute similare. Chiar şi contrariile pot fi interpretate greşit.
Capacitatea memoriei de recunoaştere
Cât de precisă este memoria umană de recunoaştere? Standing (1973) a încercat să îi găsească limita superioară. Le-a arătat oamenilor o singură dată imagini decupate din reviste şi apoi i-a testat în cadrul unei situaţii cu alegere forţată utilizând imagini asemănătoare drept distrageri.
