5 soluţii simple pt a vă spori creativitatea

Literalmente, a te situa în afara cutiei, mai degrabă decât în interiorul ei (a avea o gândire neconvenţională vs. una convenţională), te face mai creativ, conform unor cercetări psihologice. Există o mulțime de metafore care plutesc în jurul creativităţii.

Psihologia indecisului

Eşti nehotărât într-o anume problemă?  Când ne mişcăm dintr-o parte în alta poate fi un semn că nu putem lua o decizie. O mulțime de lucruri din viață provoacă acel sentiment de ambivalență în care nu ne putem hotărî ce cale să alegem.

Dezinstituționalizarea. Problemele asociate

Preocuparea pentru drepturile legale ale oamenilor încredinţaţi instituțiilor mentale a dus la o schimbare radicală a politicilor publice americane. Aceste modificări au făcut dificilă reținerea oamenilor în instituțiile mentale în lipsa acordului lor.

Care este relaţia dintre spaţiu şi timp?

Din punct de vedere matematic şi în concordanţă cu relativitatea, ele sunt, într-un anumit sens, interschimbabile, dar noi ştim că ele formează părţi egale ale unui „lucru” mai mare, numit spaţiu-timp şi doar în interiorul spaţiu-timpului pot fizicienii înţelege cel mai complet mişcarea, iar proprietăţile obiectelor naturale şi ale fenomenelor pot fi înţelese riguros.

Dovezile privind relativitatea generală

Teoria generală a relativităţii a lui Einstein a trecut toate testele la care a fost supusă, de aceea este considerată o teorie solidă de către fizicieni. Ce dovezi sunt pentru relativitatea generală? Până în prezent TGR a făcut următoarele predicţii:

De ce îşi pierd valabilitatea legile fizicii în singularităţi?

De ce îşi pierd valabilitatea legile fizicii în singularităţi? Deoarece mărimile specifice care definesc fizica (viteza, densitatea, masa, volumul) nu mai au nici o semnificaţie finită. Mărimile relevante, fie devin „zero”, fie infinite, fără nimic între ele care să aibă un sens matematic.    

De ce este viteza luminii viteză limită?

Dacă frecarea în spaţiu este atât de mică, de ce nu putem atinge viteza luminii cu o rachetă mare?

Deoarece această limitare a vitezei este înzidită în spaţiu-timpul însuşi, care este o proprietate a câmpului gravitaţional al Universului. Natura pare a fi închisă pentru această limită a vitezei şi nu putem face nimic cu materia şi energia din spaţiu-timp pentru a putea depăşi această limită. Nu putem depăşi viteza luminii, aşa cum nu putem modifica nici o constantă a Naturii.

• viteza-luminii

Radiaţia de fond şi relativitatea specială

Dacă astronomii pot folosi radiaţia cosmică de fond ca sistem de referinţă nu înseamnă că invalidează relativitatea specială? Da, pentru că expansiunea Universului nu e tratată de relativitatea specială, ci este o rezultantă a abordării mişcării în relativitatea generală.

Există loc pentru alternative la relativitatea generală?

Sunt toate postulatele din relativitatea generală acceptate? Există loc pentru alternative la relativitatea generală, cu rezultate diferite?

Acceptate nu este chiar cuvântul potrivit. Multe din diferitele teste pe care le putem efectua arată foarte convingător faptul că relativitatea generală, în forma sa cea mai simplă, este modul în care natura pare să funcţioneze. Aceasta înseamnă că principiile care stau la baza ei sunt solide. Cele specifice, aşa cum ar fi curbarea luminii de către câmpurile gravitaţionale şi egalitatea dintre masa gravitaţională şi cea inerţială, pot fi testate individual şi au fost găsite ca fiind corecte în cadrul  experimentelor, cu erori de o parte la 10 miliarde, conform ultimului test efectuat.

De ce deformarea spaţiului lângă Pământ nu afectează lumina?

De ce deformarea spaţiului în apropierea Pământului transformă orbita sa într-una eliptică, dar nu are efect asupra luminii?

Deformarea efectivă a spaţiului în apropierea Pământului, în conformitate cu relativitatea generală, este foarte mică. Din toate punctele de vedere, spațiu-timpul din apropierea Pământului este foarte plat. Acesta este şi motivul pentru care mişcarea Pământului se supune fizicii newtoniene atât de bine.

Ce este dincolo de marginea spaţiului?

În cazul în care spaţiul este finit, ce este pe cealaltă parte a sa?

Dacă spaţiul este infinit, nu este nimic dincolo de el. Dacă spaţiul este finit, ca urmare a faptului că este răsucit în el însuşi datorită gravitaţiei, atunci din nou nu este nimic pe cealaltă parte, pentru că nu există nici o margine. El apare ca suprafaţa unei mingi netede ce reprezintă o bucată de hârtie plată îndoită în ea însăşi.

Cum trece timpul pentru un foton

Pentru un foton, pentru care eternitatea ar trebui să fie cât o clipă, există spaţiu şi timp? Este adevărat că având la dispoziţie suficientă energie, aţi putea fi propulsat atât de repede încât un an de acasă să treacă pentru voi în doar câteva minute.

Ce legătură este între timpul în care lumina parcurge spaţiul şi căutarea în trecut sau viitor?

Dacă un obiect se află la 5 miliarde de ani-lumină, noi vedem cum arăta acesta cu 5 miliarde de ani în urmă. Nu poţi recepţiona o imagine de la un obiect care să fie mai recentă decât durata în care lumina a parcurs distanţa de la acesta. Cu alte cuvinte, lumina de la un obiect îndepărtat, care a fost emisă cu 4 miliarde de ani în urmă, este încă pe drum înspre noi şi lumina pe care a emis-o cu 6 miliarde de ani în urmă, ne-a depăşit deja cu un miliard de ani în urmă.

Există vreo teorie care să necesite mai mult multe dimensiuni ale timpului?

Nici unul, din câte ştiu eu. O dimensiune ajunge. S-ar putea totuşi, să existe mai mult de 3 dimensiuni ale spaţiului, dar acest lucru este relevant doar pentru lumea cuantică.

Ce sunt „branele-p” (P-branes)?

Cei care studiază teoria supercorzilor pentru a putea ajunge la o „Teorie a totului” cred că branele-p sunt „subspaţii  cu p dimensiuni din structura topologică cu 10 dimensioni a corzilor”, folosite în funcţia matematică de „ancorare” a capetelor corzilor.

Cum poate să apară materia din nimic?

Materia poate să apară din nimic pentru că acesta este modul în care operează vidul. Acest fenomen poate fi studiat în detaliu în laboratoarele de acceleratoare. Nu cred că cineva înţelege cu adevărat de ce este astfel natura.

Ce este „sub-spaţiul” ?

Sub-spaţiul este un subset al unui spaţiu mai mare, în care toate operaţiile aritmetice identice sunt posibile, dar în care rezultatele acestor operaţiuni sunt întotdeauna încă elemente din cadrul sub-spaţiului.

De exemplu, în spaţiul tri-dimensional putem forma planuri în două dimensiuni. Aceste planuri 2D sunt numite sub-spaţii ale spaţiului întreg 3D. Dacă sunteţi un cititor de SF, sub-spaţiile sunt o denumire „cool”, dar nu există nicio cale de a ieşi din spaţiul 3D şi de a intra în „sub-spaţiul” 2D doar pentru a ajunge la o stea din apropiere!

Chiar e viteza luminii de nedepăşit?

Am considerat cândva că viteza sunetului este de nedepăşit, dar a fost depăşită. Nu se întâmplă acelaşi lucru cu viteza luminii?

Nu, pentru că viteza luminii a a fost parte din mai toate experimentele pe care fizicienii le-au efectuat în ultimii 100 de ani. Nici o singură spărtură în acest zid nu a fost constatată vreodată, care să sugereze că materia sau energia pot călători câtuşi de puţin mai repede decât viteza luminii. Dacă există o modalitate de a face aceasta, natura nu ne oferă niciun indiciu despre cum s-ar putea întâmpla în mod natural.

Călător printre stele: Zeta Ophiuchi

Aceasta este cu adevărat o stea spectaculoasă! Observată gonind ca un glonte printr-un nor de praf stelar şi gaze, steaua masivă Zeta Ophiuchi creează un val colorat cunoscut sub numele de arc de şoc. Mai multe detalii, în continuare.

Stresul poate afecta genele urmaşilor

Pentru prima dată s-a putut observa că gene dezactivate chimic ca rezultat al stresului au rămas astfel în ovule şi în spermă, deci efectul este transmis generaţiilor ulterioare. Descoperirea este bazată pe scanările de ADN din ovulele şi sperma şoarecilor.