Tulburările factice (suprasimularea)
Uneori, profesioniştii din domeniul sănătăţii mintale sunt escrocaţi şi înşelaţi de către pacienţi. O secţiune din Axa 1 a DSM-IV este dedicată unor astfel de tulburări. Citiţi în cele ce urmează despre tulburările factice şi sindromul Munchausen.
Tulburările de depersonalizare
O persoană care suferă de tulburarea disociativă numită tulburare de depersonalizare se simte ireală sau ruptă de mediu, ca şi cum el sau ea s-ar fi schimbat într-un mod fundamental şi misterios, devenind o altă persoană sau trăind într-un vis.
Tulburarea disociativă de identitate
Starea disociativă cea mai dramatică şi neobişnuită este tulburarea de personalitate multiplă (MPD), care a fost redenumită tulburarea de identitate disociativă (TID) în ediţia a IV-a a manualului DSM. Detalii despre acest tip de tulburare, în cele ce urmează.
Tulburările disociative
Stările disociative implică o disociere sau ruptură a conştiinţei între mintea conştientă normală şi alte procese de gândire. Stările disociative variază de la uşoară până la extremă, de la perturbarea normală la cea profundă. Câteva detalii despre tulburările disociative...
Tulburările somatoforme
Axa 1 a DSM-IV include o categorie numită tulburări somatoforme. O tulburare somatoformă este o problemă psihologică care ia o formă fizică. Vom lua în considerare cinci tipuri de tulburări somatoforme: de somatizare, de conversie, de durere, ipohondria şi TCD.
Marea iluzie a sinelui

Când te trezești dimineața, devii conștient treptat de foșnetul cearşafului, simți textura lui și priveşti lumina cu ochii pe jumătate închişi. O parte a sinelui tău s-a recompus: în primul rând persoana ce observă realitatea, care locuieşte într-un corp uman.
Alcoolul, alături de noi de peste 10 milenii
Chiar dacă nu te numeri printre cei care consumă băuturi alcoolice, nu poţi nega că oamenilor, ca specie, le place să bea. Noi consumăm vin, bere, cidru, băuturi spirtoase... în fapt, produsul fermentat a aproape orice poate fi transformat în alcool.
Bosonul Higgs, confirmat de particula W
Purtătorii de cuvânt de la cele două mari detectoare care vânează particula Higgs au confirmat faptul că particula descoperită în iulie 2012 este un boson Higgs. Misteriosul boson descoperit la Geneva în iulie 2012 şi-a câştigat statutul de boson Higgs graţie particulei W.
Când începe primăvara astronomică?
Pe 20 martie 2013 la ora 13:02 am spus adio iernii şi bine ai venit primăverii. Cel puţin din punct de vedere astronomic. Dar care este regula care stabileşte când începe de fapt primăvara? Ce reprezintă echinocţiul de primăvară din punct de vedere astronomic?
Creierul uman. Ce este conştiinţa?
Creierul nostru face încontinuu conexiuni între fiecare părticică de informaţie pe care o acumulează prin intermediul simţurilor. Să fie acesta mecanismul prin care devenim conştienţi de ceea ce vedem? În continuare, despre o încercare promiţătoare de a defini conştiinţa.
Creierul uman. Lupta pentru prim-plan (4)
Atunci când mintea îţi sare de la un gând la altul, procesul ar putea fi asemuit unei lupte între zeci de senzaţii şi idei pentru atenţia ta. În fapt, această descriere este foarte apropiată de realitate. În continuare, despre competiţia dintre diversele reţele neuronale ale creierului.
Creierul uman. Abilităţi statistice (3)
Exagerând puţin, am putea afirma despre creierul uman că este maşina noastră personală de făcut predicţii. Globul de cristal al creierului constă dintr-un amestec de abilităţi statistice foarte abile combinate cu o tehnică specială de minimizare a surprizelor.
De ce supraevaluăm bunurile proprii
Se întâmplă un lucru ciudat în mintea noastră atunci când cumpărăm ceva. Indiferent de ceea ce este - o pereche de blugi, o maşină sau chiar o casă, în momentul când un obiect devine proprietatea noastră, acesta suferă o transformare.
Pinguinii ne învaţă să mergem pe gheaţă
Mersul legănat al pinguinului este o tehnică veche şi adesea citată ca fiind una dintre tehnicile cunoscute de evitare a rănirii grave în timpul deplasării pe gheaţă. Este de reţinut şi faptul că deplasarea asemeni unui pinguin poate fi foarte obositoare.
De ce apare febra musculară?
Poate că cel mai important aspect privind succesul în cadrul unui eveniment sportiv este cât de mult pot să lucreze muşchii. Dar o activitate fizică intensă este adesea însoţită de aşa-numita febră musculară. În cele ce urmează vom încerca să explicăm ce este aceasta şi de ce apare.
Fotosinteza şi biologia cuantică
În ciuda deceniilor de cercetare, întrebările fundamentale despre fotosinteză rămân fără răspuns. Putem folosi fotosinteza pentru a dezvolta sisteme artificiale care să transforme energia solară în combustibili neutri sub aspectul emisiilor de carbon?
Frontierele fotosintezei
Complexitatea fotosintezei reprezintă o imensă provocare pentru cei care încearcă să-i desluşească detaliile. Şi, având în vedere pericolele schimbărilor climatice şi penuriei de hrană, oamenii de ştiinţă îşi îndreaptă atenţia către fotosinteză pentru ajutor.
Fotosinteza - modelarea planetei
Atunci când organismele fotosintetice au început să producă pentru prima oară oxigen, acest moment a marcat începutul transformării lumii noastre. Oxigenul a oferit acces la o sursa mult mai eficientă de energie prin intermediul respiraţiei.
Fotosinteza - sistem de sprijin al vieţii
Fotosinteza este procesul prin care plantele, algele şi unele bacterii convertesc dioxidul de carbon şi apa în carbohidraţi folosind energia Soarelui. În cele mai multe cazuri, procesul constă în scindarea hidrogenului şi oxigenului din apă.
Creierul uman. La graniţa cu haosul (2)
Cum de cascadele de impulsuri electrice care circulă de-a lungul şi de-a latul creierului uman nu iau forma unor avalanşe de necontrolat? În a doua parte a seriei despre creier vorbim despre cum îşi menţine acesta echilibrul undeva la limita dintre ordine şi haos.
Creierul uman. Arhitectură tip reţea (1)
Care ar putea fi modul prin care am putea spera vreodată ca o ecuaţie sau formulă să descrie ceva la fel de complex şi de frumos ca mintea umană? Într-un anumit sens noi descriem de mult timp creierul, folosind numere: 86 mld. neuroni, 1200 cm cubi, 1400 grame.
