O nouă aproximare a diametrului unei stele neutronice
Reprezentare artistică a unei stele neutronice, Swift J1749-2807. În dreapta - steaua-companion.
Ce formă de materie se găseşte în inima unei stele de neutroni? Încă nu ştim, însă măsurători de unde gravitaţionale generate de coliziuni de astfel de stele, precum şi observaţii ale unor pulsari au permis oamenilor de ştiinţă să se apropie cu încă un pas de descifrarea acestui secret.
Stelele mai masive decât Soarele, însă nu mult mai mari decât acesta, atunci când mor lasă în urma lor stele de neutroni. Aceste stele sunt cea mai densă formă de materie cunoscută din univers. Evident, există şi găurile negre, care ar trebui să fie mai dense decât stelele de neutroni, însă găurile negre nu pot fi explicate de fizica de azi. Stelele de neutroni, pe de altă parte, au o densitate atât de mare, încât o linguriţă din materia din care sunt compuse ar cântări mai mult decât Everestul!
Ce anume conține vaccinul Pfizer pentru COVID-19?
Ok, dacă vreți să vedeți dacă e și vreun cip produs și controlat de Bill Gates ascuns în lista de ingrediente, vă pierdeți timpul :) Vaccinul nu conține așa ceva, dar conține, în schimb: un element activ (ARN), lipide, săruri și zahăr. Iată care este lista completă de ingrediente și care este rolul acestor elemente constituente.
Există infinitul? Dar singularitatea?
Acest articol constă din două videoclipuri în care fiziciana de origine germană Sabine Hossenfelder abordează două subiecte aflate la granița științei și a gândirii: „infinitul” și „singularitatea”. Există infinitul sau este doar un element matematic? Dar singularitatea?
Pentru prima dată au fost identificați împreună trei bosoni masivi în coliziuni de mare energie proton-proton
CMS / Cern
Un rezultat de excepţie a fost obţinut recent în cadrul proiectului CMS (Compact Muon Solenoid) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la Geneva: pentru prima dată au fost măsuraţi împreună trei bosoni masivi în coliziuni de mare energie proton-proton.
În cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare, pe lângă particulele de materie, precum quarcurile care compun protonii şi neutronii, electronii şi neutrinii, există şi particulele „purtătoare de forță”, adică particule care mediază interacţiunile între particulele de materie. Printre aceste particule se număra fotonii, care sunt cei care mediază interacţiunea electromagnetică, gluonii, responsabili pentru interacţiunea nucleară tare, şi bosonii intermediari grei, particulele W şi Z, care au de-a face cu interacţiunea nucleară slabă. Studiul acestor intermediari ai interacţiunilor este extrem de important, întrucât ne ajută să înţelegem care sunt legile care guvernează universul.
Cum funcționează vaccinurile pe bază de mARN, produse de Pfizer și Moderna (video)
Virusul SARS-CoV-2
Pe 9 noiembrie ac compania farmaceutică Pfizer a anunțat rezultatele preliminare ale studiului clinic (faza III), arătând că eficiența vaccinului anti-COVID-19 este de 90%. Ulterior, pe 18 noiembrie, publicând rezultatele finale, au revizuit eficiența la 95%. Pe 16 noiembrie compania Moderna anunțase rezultatele sale preliminare privind eficiența vaccinului anti-COVID, fiind de 95%.
Ambele vaccinuri sunt de tip mARN. Ce înseamnă asta și cu ce e diferit vaccinul tip mARN de celelalte vaccinuri?
Frumusețea unică a unei fete cu albinism și heterocromie
Fată cu albinism și heterocromie.
credit: Amina Arsakova (www.instagram.com/aminaarsakova)
În imaginea de mai sus este o imagine a unei fete de 11 ani pe nume Amina Ependieva, fotografiată recent de Amina Arsakova, fotograf de etnie cecenă. Fotografia nu este prelucrată pe calculator. Fata suferă de două afecțiuni: albinism și heterocromie. De aici pielea și părul albe, precum și ochii de culori diferite. O frumusețe stranie, văzută de regulă în filmele SF.
Cum să trăiești după Jordan Peterson - „12 reguli de viață”
Jordan Peterson este un psiholog canadian, controversat, faimos pe Internet, unde are un canal YouTube cu 3,3 milioane abonați. În 2012 a început să scrie pe site-ul Quora (un site de întrebări și răspunsuri din diverse domenii). În 2017 răspunde la întrebarea: „Care sunt cele mai valoroase lucruri pe care ar trebui să le cunoască oamenii”. Răspunsul lui Peterson, în 40 de puncte, a avut succes. Acest răspuns a devenit cartea pe care o trecem în revistă mai jos, prin redarea ideilor care ni s-au părut cele mai interesante (cele 40 de puncte devenind 12 reguli).
De ce copiii sunt mai rezistenți la infecția cu virusul SARS-CoV-2
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.
Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.
Radiaţia primordială: indicii ale unei noi fizici?
Observatorul spațial Planck / ESA (operațional între 2009 și 2013)
Folosind date furnizate de Observatorul spațial Planck al ESA referitoare la radiația cosmică de fond, o echipă internațională de cercetători a observat indicii ale unei noi fizici. Cercetătorii au creat o nouă metodă de măsurare a unghiului de polarizare a acestei radiații primordiale prin compararea acesteia cu emisiile de lumină ale prafului din galaxia noastră, Calea Lactee. Deși semnalul nu este detectat cu suficientă precizie pentru a trage concluzii certe, acesta indică faptul că materia întunecată sau energia întunecată provoacă o încălcare a așa-numitei „simetrii de paritate” (cu o probabilitate de 99,2%, spun fizicienii).
Cum funcționează sistemul de termoficare din București. De ce sunt așa multe probleme cu încălzirea și apa caldă
CTE Sud. credit: elcen.ro
Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.
Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).
Albert Einstein: spațiul nu are o existență în sine
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Asta este ce spune Einstein: „spațiul nu are o existență independentă”. În 1916 acesta a publicat cartea „Relativitatea. Teoria specială și generală”, destinată mai degrabă publicului larg, cu o minimă prezență a matematicii. La aceasta a adus cinci completări de-a lungul timpului, sub forma unor anexe. Ultima anexă, intitulată „Relativitatea și problema spațiului” a fost adăugată în 1952, la 36 de ani, așadar, de la publicarea primei ediții și cu 3 ani înainte de moarte. Iată ce spune Einstein, în propriile cuvinte, despre (in)existența spațiului, ulterior venind noi cu unele încercări de clarificare suplimentare.
Va duce descoperirea modului în care se pliază proteinele la accelerarea descoperirii de noi medicamente?
Proteină. Simulare computerizată
New York Times a publicat recent un articol în care arată că cercetătorii care lucrează la laboratorul DeepMind, unul dintre proiectele de inteligență artificială ale Google, situat în Londra, au reușit să rezolve problema plierii proteinelor cu ajutorul sistemului de inteligență artificială AlphaFold, o sarcină care s-a dovedit imposibilă pentru cercetători în ultimii 50 de ani. Încă din titlu se menționează că aceasta „ar putea duce la accelerarea descoperirii de medicamente”. Dar este acest lucru adevărat?
Ce înseamnă „asertiv”?
„Asertiv” este unul dintre cuvintele pe care le auzi des astăzi. O simplă căutare pe Internet te va duce la explicații complicate, adică un bla-bla obositor despre cum să fii, cum să te comporți, cum să te raportezi la ceilalți șamd.
Viața în Sparta (după Xenofon)
Licurg. Pictură de Merry-Joseph Blondel (1828)
Știm unele lucruri despre Sparta din filme. O sursă valoroasă este oferită de o lucrare de mici întinderi, denumită chiar „Sparta”, scrisă de un înțelept al Antichității, Xenofon (n. 435 îen - m. circa 360 îen). Iată ce spune Xenofon despre societatea spartană.
Neutrinii generați în cadrul procesului CNO în Soare - identificați pentru prima dată
Viaţa unei stele se bazează pe procese de fuziune nucleară, în care elementele chimice uşoare, precum hidrogenul, sunt transformate în elemente chimice mai grele. Pentru prima dată un astfel de proces, ciclu CNO (carbon-nitrogen-oxygen), a fost observat în cadrul proiectului BOREXINO (laboratorul subteran de la Gran Sasso) prin măsurarea neutrinilor emişi în cadrul ciclului CNO care are loc în Soare.
De ce vaccinul anti-COVID a avut nevoie de câteva luni pentru a fi creat, iar crearea unui vaccin în 10 ani nu este o garanție a siguranței acestuia
Sunt un specialist al studiilor clinice. Ascult oamenii vorbind despre cei șapte până la zece ani necesari pentru a crea un vaccin și cât de periculos este să grăbești lucrurile. Cuvântul care continuă să apară este „grăbit” și asta-l face pe omul obișnuit să fie speriat cu privire la siguranța vaccinului. Ca doctor specializat în studii clinice vă pot spune ce fac în cea mai mare parte a celor zece ani - nu foarte mult.
Energia nu se conservă într-un univers aflat în expansiune [video]
Luați cazul deplasării spre roșu. Fotonii sunt, în fapt, purtători ai undelor electromagnetice. Fotonii au frecvență, iar această frecvență (ori lungime de undă) ne indică energia acestora. Într-un univers aflat în expansiune (spațiul se mărește în mod constant), lungimea de undă a unor fotoni, să spunem, primordiali, în deplasare prin univers, crește pe măsură ce spațiul se dilată. Dar această creștere a lungimii de undă înseamnă o scădere a energiei fotonului. Unde se duce această energie? Nicăieri. Este doar un efect al expansiunii universului.
Quarcul top - produs la CERN, ca urmare a interacțiunilor dintre protoni și nuclee de atomi de plumb
În imagine: un proton intră în coliziune cu un nucleu de plumb, dând naştere unei avalanşe de particule în interiorul detectorului ALICE. Proiectele ATLAS, CMS şi LHCb au înregistrat şi ele coliziunile. Credit: Alice/CERN
Quarcul top este cea mai grea particulă din modelul standard şi, prin urmare, are o viaţă extrem de scurtă. Pentru a-l genera este nevoie de multă energie. Pentru prima dată, în cadrul unui experiment de la CERN, CMS, s-au obţinut dovezi ale producerii acestui quarc în coliziuni de nuclee de atomi de plumb. Acest studiu ne va permite să obţinem informaţii despre primele clipe ale universului, când acesta era o supă de quarcuri şi gluoni.
Există oameni care au mintea complet goală
Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.
Febra nu trebuie tratată cu medicamente, plus alte practici medicale greșite
Paul A. Offit este un doctor pediatru specializat în boli infecțioase, vaccinuri, imunologie și virologie. Offit este coinventator al vaccinului anti-rotaviral, care protejează împotriva infecțiilor cu rotavirus. Aceste virusuri reprezintă principala cauză a diareei acute în rândul copiilor mici.
Ultima carte publicată de Paul Offit se numește „Overkill: When Modern Medicine Goes Too Far” și vorbește de practici medicale dovedite ca fiind greșite, dar susținute (din motive încă neclarificate pe deplin) de o largă majoritate a medicilor din toată lumea.
Se pot transforma miuonii în electroni?
Imagine electron (vezi aici cum a fost obținută)
Miuonii, particule elementare din modelul standard, s-ar putea transforma în electroni; cel puţin aşa susţin anumite teorii. Până la ora actuală însă nimeni nu a văzut o astfel de transformare! Proiectul Mu2e de la Fermilab, SUA, are obiectivul ambiţios de a îmbunătăţi precizia acestei căutări de 10.000 de ori!
