Cum funcționează mareea?
Același mecanism ridică nivelul apei pe Terra, dar are multe alte efecte extraordinare asupra Pământului, Lunii și la nivel intergalactic!
Cum funcţionează un automobil (1) - structură şi părţi componente
Începem astăzi o serie de articole dedicate explorării autovehiculului. Fie că sunteţi, fie că nu sunteţi pasionaţi de acest subiect, articolele privind construcţia şi funcţionarea unui autovehicul pot prezenta interes pentru orice persoană curioasă privind terminologia auto, pe care o auzim, la urma urmelor, la orice mecanic, atunci când ne reparăm maşina. Fără a intra în detalii foarte tehnice, vom încerca să descriem automobilul, pe înţelesul tuturor, utilizând videoclipuri excelent realizate de profesionişti.
Despre cum încrederea în sine îi caracterizează pe adepții teoriilor conspirației, plus alte gânduri în plin Eurovision (JID-106)
• Poezia e lentă. Sensul nu se arată imediat. Nu se potrivește cu timpurile de azi, având o viteză de transfer al mesajului prea mică. De aceea este muribundă. Și pare ezoterică celor puțini care se întreabă ce este și de ce există.
• Religia este, de asemenea, lentă. Dar are scurtături către divin, precum frica, ceea ce o ține încă în viață. De aceea există încă mulți religioși, chiar dacă lipsiți de înțelegerea contextului și a substratului teoretic.
Greu de crezut că religia va rezista însă mult timp, pe măsură ce atenția este solicitată în mai multe direcții.
Paradoxal sau nu, dar sigur întristător, autocrațiile religioase sunt ultima speranță a religiei într-o lume care prosperă. Căci frica păstrează focalizată atenția.
Condiționarea pavloviană. Diferența dintre răspunsul condițional și cel necondițional
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org
Cel mai bun mod de a învăța termenii referitor la condiționare este să observi ce înseamnă aceștia. De exemplu, gândiți-vă la „condițional” ca însemnând „care depinde de învățare” sau „dependent de experiența anterioară”.
Pavlov a etichetat semnalul care apare înaintea unui eveniment biologic semnificativ drept un stimul condițional. Capacitatea sa de a declanșa salivația este condițională, adică „în funcție de anumite condiții”. Cu alte cuvinte, stimulul condițional nu declanșează automat salivația la un câine neantrenat.
Stimulul condițional este ceea ce indică răspunsul condițional. Pavlov a produs un sunet (un clopoțel, de pildă) înainte de a da pulbere de carne câinelui.
Patru mituri cu privire la psihopatie
Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
Cum remodelează menopauza creierul
Credit: María Corte (via Nature)
Stadiile incipiente ale menopauzei afectează sănătatea cerebrală. Iată care sunt efectele și ce se poate face. Un articol recent publicat în Nature de Heidi Ledford vorbește de stadiul cercetărilor în ce privește menopauza, care sunt simptomele, riscurile și posibile soluții pentru combaterea acestora.
Iată ce spune, în esență, articolul menționat:
Cum ajung particulele elementare să aibă masă?
Sunt particule elementare, precum fotonul sau gluonul, care nu au masă, dar sunt particule elementare, precum electronul sau quarcul, care au masă. De ce unele particule au masă și altele nu? Cum ajung particulele cu masă să aibă masă? Ce înseamnă, în fapt, să ai masă?
Cum au apărut simbolurile matematice? Originea lui =, +, -, ×, ÷, √, ∞, π, Σ și ∫
Prima ecuație scrisă vreodată (14x + 15 = 71), prinsă în cartea „The Whetstone of Witte”, publicată de Robert Recorde în 1557
În acest articol vom vorbi pe scurt despre originea unor simboluri matematice arhicunoscute, precum: egal - „=”, plus - „+”, minus - „-”, înmulțit - „×”, împărțit - „÷”, radical - „√”, infinit - „∞”, pi - „π”, sumă - „Σ” și integrală - „∫”.
Unde sunt stocate amintirile? Un studiu recent indică membrana neuronilor
Creierul este responsabil pentru controlul majorității activităților corpului. Capacitățile sale de procesare a informațiilor sunt cele care ne permit să învățăm și este depozitul central al amintirilor. Dar cum se formează amintirile și unde sunt localizate în creier?
Deși neurologii au identificat diferite regiuni ale creierului în care sunt stocate amintirile, cum ar fi hipocampul, situat în mijlocul creierului, neocortexul din stratul superior al creierului și cerebelul de la baza craniului, încă nu au fost identificate structuri moleculare specifice din acele zone, implicate în formarea amintirilor și învățare.
Teoria de final a lui Stephen Hawking privind originea și evoluția universului
Stephen Hawking
Thomas Hertog este profesor de fizică în Belgia și a fost un apropiat colaborator al faimosului fizician Stephen Hawking, decedat în 2018. Hertog a publicat recent un articol, în care expune pe scurt concluziile cu privire la originea și evoluția universului la care au ajuns cei doi fizicieni, care au fost publicate recent într-o carte intitulată „Despre originea timpului: teoria finală a lui Stephen Hawking”.
Iată principalele idei expuse în articol, mai jos putând lectura integral articolul:
- legile fizicii nu sunt stabile, nu au fost mereu aceleași de-a lungul evoluției universului, ci au evoluat, așa cum a evoluat și viața pe Terra.
- mecanismul prin care această evoluție cosmică ar fi avut loc ar fi avut la bază salturile cuantice și ciudata proprietate a particulelor cuantice de a nu avea o poziție până nu sunt măsurate (observate), denumită „superpoziție”.
- aleatoriul (caracterul probabilistic) ce a stat la baza evoluției universului și concretizării legilor fizicii în forma actuală face ca universul să poată fi înțeles doar retrospectiv.
- deși universul pare unul proiectat, este doar unul reieșit din această lungă evoluție, rezultat al „variației” și „selecției” cosmice.
- timpul și cauzalitatea sunt doar calități emergente, generate în urma interacțiunilor dintre particulele cuantice.
De ce albește părul odată cu vârsta? Cum ar putea fi împiedicat acest proces?
Celulele stem melanocitare, spre deosebire de alte tipuri de celule stem, au o evoluţie ciclică: se transformă în melanocite mature, care apoi parcurg în sens opus procesul de diferenţiere şi devin din nou celule stem. Odată cu înaintarea în vârstă, acumularea celulelor stem melanocitare într-un compartiment al foliculului pilos diferit de cel germinativ determină „blocarea” lor la acest nivel, unde lipsesc semnale necesare pentru a relua intrarea în ciclul de diferențiere / dediferenţiere. Astfel, nu mai sunt suficiente celule stem care au capacitatea să se diferenţieze în melanocite şi să producă pigment, rezultând albirea părului.
Acceleratorul DAFNE: prima încercare de identificare a deuteriului kaonic
Credit: Alessandro Scordo LNF – INFN, Frascati SIDDHARTA Collaboration
Cercetătorii de la Experimentul SIDDHARTA-2 de la acceleratorul DAFNE (laboratorul italian INFN-LNF de la Frascati) sunt gata să înceapă prima măsurătoare din lume a deuteriului kaonic. Experimentul, în care un rol important îl are un grup de români, este extrem de dificil, din cauza faptului că semnalul căutat este foarte mic; este ca și cum ai cauta un ac într-un car de fân.
Progrese în ce privește citirea gândurilor, folosind modele de limbaj mare
Cercetători de la Universitatea Texas au publicat recent un articol în Nature Neuroscience, în care arată cum, folosind inteligența artificială (IA), au putut translata gândurile subiecților umani în text, analizând date colectate prin scanare de tip fMRI (functional Magnetic Resonance Imaging), care măsoară fluxul de sânge în diverse regiuni ale creierului.
Experimentul a implicat colectarea datelor de la trei participanți la studiu, care au însumat 16 ore de ascultare a unor narațiuni de către fiecare din cei trei, date care au fost utilizate pentru a „antrena” softul pe bază de IA.
Cum putem număra atomii dintr-o substanță?
Atomii sunt particule compozite (adică formate din alte particule) foarte mici. Nu-i putem observa cu ochiul liber. Dar aceștia stau la baza materiei din jurul nostru, precum și a celulelor care ne formează corpul.
Dar dacă atomii sunt așa mici, există o cale pentru a calcula, de pildă, câți atomi sunt într-o anumită cantitate de apă?
Cu ce vitează se deplasează un electron?
Vibraţie a unui electron
Reamintesc pentru puținii cititori ai site-ului care nu sunt familiarizați cu structura de bază a unui atom că electronii sunt particule elementare, care împreună cu nucleul atomului (care poate conține protoni și neutroni, particule compozite formate la rândul lor din quarcuri) formează sistemul atomului.
Conform fizicianului Michael Dine, specializat în fizica particulelor, electronul se deplasează în cadrul unui atom cu o viteză de circa 1% din c, viteza luminii în vid.
Trei mituri cu privire la cum funcționează creierul uman
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.