efect de seraCare este compoziţia atmosferei terestre? Ce procent din aceasta îl reprezintă dioxidul de carbon? Care este contribuţia dioxidului de carbon la efectul de seră? Dar cât din acest dioxid de carbon se datorează activităţilor umane?  Iată doar câteva din întrebările ale căror răspunsuri le veţi afla citind acest articol (video inclus)...

 

Încălzirea globală, altfel... (1)

 

CE PUTEM SPUNE DESPRE DIOXIDUL DE CARBON?

A doua întrebare la care trebuie să ne referim şi pe care am menţionat-o încă din primul articol era următoarea: "Care sunt efectele prezenţei dioxidului de carbon în atmosfera terestră?". Indiferent de răspunsul la prima întrebare ("devine planeta cu adevărat mai caldă?"), trebuie spus despre cantitatea de dioxid de carbon atmosferic că aceasta are efecte asupra mediului înconjurător, efecte despre care vom pomeni şi în acest articol.

 

 

 

Pentru început, iată câteva date de interes privind cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera terestră. Procentele gazelor din atmosferă sunt prezentate în diagrama de mai jos, în care roşul reprezintă azotul, verdele – oxigenul, galbenul - vaporii de apă, iar cu albastru am reprezentat argonul. Felia mică şi subţire reprezintă dioxidul de carbon. Acesta din urmă reprezintă cam 1/2500 din compoziţia atmosferei terestre. Dar importanţa şi contribuţia sa la efectul de seră este ceva mai mare decât acest procent.

 

compozitia atmosferei terestre
Compoziţia atmosferei terestre

 

Pentru a putea vedea doar gazele cu efect de seră, trebuie să renunţăm la azot, oxigen şi argon. Vaporii de apă - norii obişnuiţi – sunt responsabili pentru în jur de 95% din efectul de seră care se manifestă la nivelul atmosferei terestre. Dioxidul de carbon şi metanul provenind din surse altele decât activităţile umane sunt responsabile pentru alte 4.72 de procente, iar oamenilor şi activităţilor lor li se datorează existenţa gazelor responsabile cu contribuţia cu o mică parte dintr-un singur procent la efectul de seră planetar. Astfel că dioxidul de carbon contribuie cu un procent relativ redus la efectul de seră, iar din acest procent doar o foarte mică parte se datorează activităţilor umane!

 

gaze cu efect de sera
Contribuţii la efectul de seră

 

Să revenim acum la efectele dioxidului de carbon la nivelul atmosferei, întrebându-ne cum anume influenţează acest gaz planeta? În primul rând, face ca plantele să crească mai repede şi mai mult. Graficul de mai jos arată date obţinute prin studierea inelelor unor copaci cu durată lungă de viaţă cum ar fi pinii cu con ţepos din California şi Nevada (cu o durată de viaţă în jurul a 5000 de ani). Creşterea bruscă din ultimii 50 de ani este atribuită în mare parte cantităţii crescute de dioxid de carbon din atmosferă. Cultivatorii care posedă pepiniere forestiere şi sere de plante ştiu de multă vreme că prin creşterea cantităţii de dioxid de carbon în sere se obţin creşteri suplimentare ale plantelor cultivate.

 

dioxid de carbon efecte crestere
Efectul creşterii concentraţiei de CO2 asupra creşterii pinilor cu con ţepos

 

Următoarea diagramă înfăţişează creşterea pădurilor din S.U.A. în ultimii 50 de ani. Pe măsură ce creşte cantitatea de dioxid de carbon atmosferic, urcă şi ratele de creştere ale plantelor. De asemeni, frunzele transpiră mai puţin şi pierd mai puţină apă odată cu creşterea procentului de dioxid de carbon atmosferic, astfel că plantele pot să se dezvolte şi în condiţii mai uscate, în zone aride. Fauna, care depinde pentru alimentaţie de floră, creşte proporţional cu aceasta.

 

paduri SUA
Dezvoltarea pădurilor de pe teritoriul S.U.A. în ultimii 50 de ani

 

Iată mai jos o diagramă care compară recoltele de grâu, portocale şi pini la concentraţii atmosferice de dioxid de carbon de 295 de părţi la milion, care este valoarea înregistrată în 1885, cu cele înregistrate la valori de 383 ppm, valoarea din 2008 şi, în final, la 600 ppm, o valoarea posibil de atins în viitor (trebuie menţionat că în interiorul clădirilor de birouri concentraţiile depăşesc adesea 1000 ppm). Diagramele ne arată că grâul creşte cu 38% mai mult la concentraţii ale dioxidului de carbon de 600 ppm. Producţia de portocale este ceva mai mult decât dublă, iar creşterea pinilor se triplează la valori mari ale concentraţiei de dioxid de carbon.

 

influenta dioxidului de carbon asupra vegetatiei
Influenţa creşterii concentraţiei de CO2 în atmosferă asupra creşterii plantelor (1)

 

Nu putem să nu ne întrebăm dacă, în cele din urmă, creşterea concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă nu va genera încălzire globală, chiar dacă acum nu realizăm acest lucru? Nu există nicio dovadă potrivit căreia creşterile concentraţiei de dioxid de carbon în atmosferă survenite în trecut, creşterea curentă a acestei concentraţii ori cele viitoare, au cauzat, cauzează ori vor genera încălzire globală. Toate semnalele de alarmă privind dioxidul de carbon au fost generate de proiecţii de viitor speculative având la bază un software informatic implementat de o manieră discutabilă.

 

relatia dioxid de carbon vegetatie
Influenţa creşterii concentraţiei de CO2 în atmosferă asupra creşterii plantelor (2)

 

 

CONCLUZII

Iată verdictul curţii noastre de judecată:

Clima se schimbă, s-a schimbat dintotdeauna şi o va face şi în continuare - obişnuiţi-vă cu asta. NU există în prezent dovezi care să indice faptul că schimbările climatice vor genera catastrofe globale. Dioxidul de carbon este ... NEVINOVAT. Nicio dată statistică ori informaţie disponibile în prezent nu sugerează că activităţile umane afectează în mod nefavorabil clima pe Terra.

 


Sursele de informaţie folosite de autorii documentarului:

 


________
Notă: articolul de mai sus reprezintă adaptarea
textului folosit în film.
Traducerea şi adaptarea: Scientia.ro.
Credit: www.cassiopeiaproject.com

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro