Reprezentare 3D a zonei Vrancea, scoțând în evidență blocul litosferic scufundat în manta și cutremurele ce au loc în cadrul acestuia. Credit: mobee.infp.ro

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, cutremurele din secolul al XX-lea ducând la mii de victime. Practic în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Pregătirea pentru un astfel de cutremur ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile statului. Iar Zona Vrancea nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, după cum veţi putea vedea în continuare.

Cutremurul este rezultatul unei eliberări bruşte de energie în scoarţa Pământului, energie creată de mişcări ale plăcilor tectonice, vulcani în activitate, alunecări de teren, explozii nucleare controlate ori nu. La aceste cauze se poate adăuga impactul cu corpuri cosmice, cum ar fi: meteoriţi, comete sau chiar asteroizi. Energia astfel produsă se transmite prin sol prin intermediul undelor seismice.

Pentru detalii privind terminologia de bază privind cutremurele, formarea cutremurelor naturale (explicată cu ajutorul unei animaţii), descrierea scărilor Mercalli şi Richter de măsurare a intensităţii cutremurelor, precum şi pentru a citi o serie de sfaturi practice în caz de cutremur, citiţi articolul nostru: „Cum funcţionează un cutremur".

Magnitudinea unui cutremur se referă la energia eliberată în focarul unui cutremur sub forma undelor seismice, care se măsoară, de regulă, pe scara Richter.

Scara de magnitudine a momentului seismic, Mw, servește la măsurarea magnitudinii cutremurelor, în funcție de energia eliberată. Aceasta măsoară lucrul mecanic efectuat de cutremur pentru a mişca o bucată de rocă peste o altă bucată de rocă. Se măsoară în Nm (newton-metru). Ea a fost elaborată în deceniul 1970 pentru a înlocui scara de magnitudine Richter, în care magnitudinea este definită prin logaritmul amplitudinii undelor seismice înregistrate de un seismograf de un anumit tip, măsurată la o anumită distanță de epicentru. Ambele scări sunt continue, logaritmice, și coincid practic în domeniul cutremurelor de magnitudine medie.

 


Falia San Andreas rezultată ca urmare a deplasării plăcii Pacificului pe lângă placa Nord Americană. Ea are o lungime de 1300 km şi o lăţime de zeci de km, traversând 2/3 din teritoriul Californiei.
Credit: Ikluft/Wikimedia


Intensitatea unui cutremur, spre deosebire de magnitudine, se referă la modul în care este resimţit un cutremur într-un anumit loc (ori regiune) de pe suprafaţa terestră.

 

Scara macroseismică europeană
de măsurare a intensităţii cutremurelor


Imagine prelucrată de pe un original publicat pe www.roeduseis.ro

Majoritatea cutremurelor au drept cauză mişcările plăcilor tectonice ale Pământului şi se produc în majoritate în zonele de separaţie ale plăcilor. Plăcile tectonice sunt angajate în trei tipuri de mişcări una faţă de alta:
1. se depărtează una de alta (au margini divergente), caz în care se formează o deschidere în crusta terestră prin care urcă magma din astenosferă;
2. se apropie una de alta (au margini convergente), fenomen care duce la apariţia vulcanilor şi la formarea lanţurilor muntoase;
3. alunecă una pe lângă alta (au margini transformante), activitate însoţită de activitatea seismică intensă la suprafaţa terestră.

Principale plăci tectonice sunt menţionate în imaginea de mai jos.


Clic dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)
credit: reoduseis.ro

Zonele generatoare de cutremure din România

Pe teritoriul României, aşa cum se cunoaşte foarte bine, zona seismică ce are cel mai ridicat potenţial distructiv este regiunea Vrancea, situată la curbura Carpaţilor Orientali.




Seismicitatea la adâncime mai mare de 60 km
Credit: www.infp.ro

Regiunea Vrancea este o zonă seismică situată la contactul dintre placa Est-Europeană, subplaca Intra-Alpină şi subplaca Moesică.

Ultimele cutremure puternice generate în zona Vrancea:

1. Cutremurele din 30/31 mai 1990

:: Magnitudine-moment (Mw) - 6,9 / 6,4
:: Adâncime: 80-100 km.

2. Cutremurul din 31 august 1986
:: Magnitudine-moment: 7,1
:: Adâncime 131 km

3. Cutremurul din 4 martie 1977
:: Magnitudine-moment: 7,4
:: Adâncime: 94 km.
Au murit 1.578 de persoane, iar 11.321 au fost rănite. Bucureştiul a fost cel mai afectat (90% din decese), dar 23 de judeţe au fost grav afectate.

4. Cutremurul din 10 noiembrie 1940
:: Magnitudine-moment: 7,7
:: Adâncime: 150 km.
Au murit în jur de 1.000 de oameni (nu există date certe).




Seismicitatea de adâncime normală, cu adâncimi mai mici de < 60 km.
Credit: http://www.infp.ro

Dar pe lângă această zonă, mai există şi alte zone seismice (vezi harta de mai sus, coroborată cu informaţiile de mai jos), cu risc distructiv mai mic, astfel:
1. Zona Est-Vrancea (EV) - constă în cutremure moderate care nu depăşesc magnitudinea 6.
2. Zona Făgăraş-Câmpulung (FC) - este caracterizată de şocuri ce pot ajunge până la magnitudini de 6,5. Ultimul cutremur major generat în această zonă a avut loc în 1916 (magnitudine 6,4).
3. Zona Danubiană (DA) - are o rată a activităţii seismice relativ ridicată, cu magnitudini ce nu depăşesc însă 5,6.
4. Zona Banat (BA) se caracterizează prin numeroase cutremure cu magnitudine mai mare de 5, dar fără a depăşi 5,6.
4. Zona Crişana-Mramureş - începând cu secolul al XX-lea a fost localizat un singur cutremur cu magnitudine de aproape 5.
5. Depresiunea Bârlad (BD) - este caracterizată de cutremure moderate, cu magnitudine mai mică de 5,6.
6. Depresiunea Predobrogenaă (PD) - caracterizat de cutremure moderate, sub 5,6 magnitudine.
7. Falia Intramoesică (IM) - caracterizată de activitate seismică slabă, cu două evenimente cu magnitudine mai mari de 5 cunoscute.
8. Depresiunea Transilvaniei (TD) - despre care există date istorice privind activitatea seismică, dar care astăzi este caracterizată de lipsa activităţii seismice.


Risc seismic 1000 de ani




Harta online a cutremurelor

Institutul  Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului pune la dispoziţie o aplicaţie în care puteţi vedea cutremurele de pe teritoriul României, în funcţie de mai multe variabile: magnitudine, adâncime, zonă şi perioadă.

Reţeaua de senzori seismici poate fi văzută aici.

Principala sursă a informaţiei din articol: Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.