sisteme complexe 3Atomul este format din protoni, neutroni şi electroni. Primele două elemente sunt, la rândul lor, formate din nişte particule stranii numite quarcuri. Dar cum se combină acestea de rezultă entităţi cu proprietăţi diferite, ca protonul şi neutronul? Ce sunt aminoacizii? Se pot forma aceste molecule şi în spaţiul cosmic? (video inclus)

Comentarii -

complexitate - partea a 2-aCui nu i-ar plăcea să poată călători în timp? Dar chiar este acest lucru posibil? Este o problemă ce va fi rezolvată de progresul tehnologic ori una ce ţine  de mecanismul funcţionării Universului?  Care este natura "prezentului"? Care este diferenţa dintre prezent şi trecut? Citiţi în partea a doua a seriei dedicate sistemelor complexe (video inclus).

Comentarii -

complexitateFie că vorbim despre roci, stele, oameni ori microbi, toată materia obişnuită din Univers este alcătuită din electroni şi alte două particule minuscule numite quarcuri. Cum obţii o personalitate atât de complexă ca Leonardo Da Vinci doar amestecând trei tipuri diferite de particule? (video inclus)

Comentarii -

Orizont_evenimenteŞtiaţi că noi, pământenii, putem observa şi studia doar o parte a Universului? Urmăriţi şi a doua parte a prezentării video a celui mai de succes model cosmologic existent în prezent (LCDM) pentru a înţelege de ce majoritatea evenimentelor care au loc în Univers ne sunt complet inaccesibile.

Comentarii -

Univers in expansiuneEste posibil oare ca galaxiile îndepărtate să se distanţeze de noi mai repede decât lumina? Şi, dacă da, ne-ar fi totuşi posibil să le observăm? În mod surprinzător răspunsul este în ambele cazuri un "DA" răsunător. Cum de este cu putinţă aşa ceva? Citiţi acest articolul pentru a înţelege "cum funcţionează" Universul (video inclus).

Comentarii -

Continuăm seria prezentărilor video cu planetele Terra şi Neptun, dar şi cu planeta pitică Pluto. În videoclipuri, pe lângă grafica superbă ce reproduce planetele, veţi afla care sunt dimensiunile corpurilor cereşti aflate în discuţie, care sunt sateliţii acestora, precum şi alte caracteristici (video inclus).

Comentarii -

Saturn Saturn este a doua planetă ca mărime a sistemului nostru solar. Doar Jupiter este mai mare. Asemenea tuturor giganţilor gazoşi, Saturn are şi un sistem de inele. Iar inelele lui Saturn sunt extrem de spectaculoase! Uranus este un gigant planetar îngheţat - a treia planetă ca mărime a sistemului solar. Mai multe în acest articol (video inclus).

Comentarii -

Soarele si VY Canis MajorisCe înseamnă mare şi mic? Depinde la ce ne raportăm. Luna este un corp ceresc mare pentru un observator uman, dar mic în comparaţie cu altele. Pământul ni se pare mare, dar în comparaţie cu planeta Jupiter este o pietricică în spaţiu. Soarele, care în comparaţie cu Jupiter este un gigant, în comparaţie cu alte stele este şi el doar un pitic.

Comentarii -

MarteAcum câteva zile v-am prezentat planetele Mercur şi Venus, corpurile cereşti din sistemului nostru solar situate cel mai aproape de Soare. Continuăm seria de articole dedicate sistemului solar cu Marte şi Jupiter, planetele cu numărul 4 şi 5 de la Soare. Între cele două planete se află centura de asteroizi (video inclus).

Comentarii -

MercurMercur şi Venus sunt cele mai apropiate două planete de Soare din sistemul nostru solar. Mercur este cea mai mică planetă a sistemului solar, iar Venus se roteşte în sens invers în jurul axei proprii, prin comparaţie cu restul planetelor. Vreţi să ştiţi mai multe? Detalii în articolul de faţă (materiale video incluse).

Comentarii -

geodezicaDacă vă urcaţi în Amsterdam în avionul de New York, o să constataţi o ciudăţenie pe ecranele ce vă indică ruta: avionul pare că urmează să facă un ocol până în sudul Groenlandei, în loc să meargă de-a dreptul către  oraşul american. Care să fie motivul? Să fie aceasta cea mai scurtă distanţă? Citiţi acest articol pentru lămuriri.

Comentarii -

Soare Soarele s-a născut cu 4,6 miliarde de ani în urmă, la mai mult de 9 miliarde de ani după Big Bang. Sursa principală a vieţii pe Pământ, Soarele se va epuiza în alte câteva miliarde ani, iar Pământul, implacabil, dacă nu va fi până atunci distrus de om, îşi va termina misiunea în Univers. Citiţi articolul pentru detalii privind ciclul de viaţă al Soarelui.

Comentarii -

Calea LacteeCalea Lactee este galaxia din care face parte sistemul nostru solar. Este a doua ca mărime dintr-un grup de galaxii numit Grupul Local, după galaxia Andromeda. Discul galaxiei noastre are un diametru de aproximativ 100000 de ani-lumină şi în jur de 12.000 de ani-lumină grosime. Citiţi mai multe în continuare...

Comentarii -

SeismografDe mulţi ani suntem ameninţaţi de diverşi profeţi de serviciu că în data x va fi un cutremur devastator în România. Pe 25 aprilie 2009 un curent de magnitudine mică a survenit în zona seismică Vrancea, provocând o discuţie aprinsă în mass-media. Cum funcţionează însă un cutremur? Poate fi acesta anticipat? Citiţi în continuare...

Comentarii -

an terestru micŞtim că anul are 365 de zile, că la fiecare 4 ani avem un an bisect, de 366 de zile  sau că durata unui an este legată de mişcarea de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. Aflaţi cum sunt folosite mişcarea stelelor şi a Soarelui pentru a determina durata anului terestru.

Comentarii -

Pamantul in jurul SoareluiZiua terestră pare un concept extrem de simplu. Ştim cu toţi că o zi, care durează 24 de ore, corespunde unei rotaţii complete a Pământului în jurul axei sale. Aşa să fie? Acest articol îşi propune să examineze în detaliu această noţiune, a zilei terestre, dezvăluind pe parcurs şi câteva surprize despre acest subiect aparent banal.

Comentarii -

Gaura neagraPrintre altele, teoria relativităţii generalizate a lui Albert Einstein prezice existenţa unuia dintre cele mai stranii fenomene cosmice - găurile negre. Ipoteze recente sugerează că în chiar mijlocul galaxiei noastre este o imensă gaură neagră. De ce sunt aceste găuri "negre"? Citiţi în acest articol.

Comentarii -

Inel Einstein Curbarea traiectoriei luminii la trecerea prin câmpul gravitaţional generat de structurile cosmice masive (stele, galaxii, găuri negre) a fost prezisă de Albert Einstein înainte de publicarea teoriei relativităţii generalizate. Una din manifestările acestui fenomen este şi inelul Einstein.

Comentarii -

Nu, oceanul nu este albastru pentru că reflectă albastru cerului. Dar o legătură cu cerul există. Acelaşi motiv pentru care cerul este albastru este valabil şi în cazul oceanului: modul în care razele Soarelui sunt reflectate de apa oceanului.

 

Albastrul cerului şi al oceanului

 

 

Oceanul apare albastru din cauza "preferinţei" apei de a absorbi undele electromagnetice aferente culorilor roşu, portocaliu şi galben într-o mai mare măsură decât absoarbe lumina cu lungime de undă mai mică, adică albastrul. Această "preferinţă" funcţionează, fireşte, doar în cazul în care apa este fără impurităţi. Într-o zonă cu alge, de pildă, lumina reflectată de aceste plante va fi dominantă, iar apa va părea verde, nu albastră.

 

Comentarii -

Cercetătorii au observat că exploziile solare au energia de a provoca unde seismice ce se propagă pe toată suprafaţa Soarelui. În filmul de mai jos (secunda 25) puteţi vedea imagini filmate ce surprind impactul unor puternice explozii solare asupra suprafeţei solare.

 


Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
Susţine-ne pe Patreon!


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro