De la descoperirea sa în anul 1930, ca urmare a nevoii de a explica perturbaţiile observate în orbita planetei Neptun, şi până la retrogradarea în anul 2006 la stadiul de planetă pitică, Pluto a avut o existenţă tumultuoasă, dar fascinantă. Vă invităm să o citiţi în continuare.
- Detalii
- de: Adrian Buzatu
- Cosmos
O eclipsă are loc atunci când un astru fără lumină intră în conul de umbră al unei planete, fiind astfel lipsit de lumina Soarelui. În acest caz, avem parte de o lipsire totală de lumină, vizibilă din orice punct al globului unde astrul respectiv este deasupra orizontului. Când un astru este ascuns vederii noastre de un alt astru, avem fenomenul de ocultaţie. Deci, eclipsele se Soare sunt de fapt ocultaţii, pentru că Luna ascunde Soarele vederii noastre, dar termenul de ocultaţie s-a păstrat doar pentru stele.
Trebuie menţionat din start că planul orbitei lunare nu coincide cu planul eclipticii (drumul pe care centru Soarelui îl parcurge într-un an pe bolta cerească). Dacă ar coincide, la fiecare lună nouă am avea eclipsă de Soare (pentru că ar fi vorba de o conjuncţie), iar la fiecare lună plină am avea eclipsă de Lună (pentru că ar fi vorba de o opoziţie). Dar planul orbitei lunare formează cu ecliptica un unghi de aproximativ 5 grade, deci nu avem parte de atât de multe eclipse...
Mai mult, a doua lună plină dintr-o lună calendaristică, dacă are loc acest fenomen (cum a fost cazul, de pildă, la 31 decembrie 2009), poartă numele de lună albastră.
Diagrama umbrei şi penumbrei Pământului. În funcţie de poziţia Lunii avem de-a face cu eclipse parţiale sau totale.
credit: Wikimedia Commons
Mai multe despre eclipsele de Lună
1. Ele pot fi de două feluri: eclipse totale de Lună şi eclipse parţiale de Lună. În cazul eclipselor totale, Luna intră în întregime în conul de umbră al Pământului. În cazul eclipselor parţiale, evident, Luna nu intră în totalitate în conul de umbră al Pământului.
2. În timpul unei eclipse totale de Lună discul lunar nu e complet invizibil, aşa cum multă lume crede, ci are o culoare roşu-închis. Asta se datorează razelor refractate de atmosfera terestră.
3. Traversarea conului de umbră al Pământului durează cel mult două ore.
4. Eclipsele de Lună apar doar când este Lună plină.
- Detalii
- de: Bianca Sala
- Cosmos
Arheologia este o ştiinţă care în ultimele decenii s-a ales cu ceva popularizare din partea unor filme ca Indiana Jones, Tomb Raider sau The Mummy, deşi nu este chiar publicitatea de care are nevoie, fiind vorba de o întreprindere mult mai complexă decât simpla "obţinere" de artefacte. În principiu este un domeniu care combină diverse discipline precum geografia, istoria, geologia, chimia, biologia, arhitectura, lingvistica şi multe alte domenii. Se ocupă cu studiul evoluţiei omului de la începuturile acestuia şi până în prezent, dar şi cu studierea societăţilor şi civilizaţiilor din trecut. Fiind o ştiinţă vastă, are o metodologie mai aparte. În principiu, se studiază terenul pentru a se găsi orice indiciu ce ar putea duce la o descoperire.
Beit She'an. Sit arheologic din Israel
credit: Wikimedia Commons
În prezent se folosesc metode mult mai eficiente şi sofisticate din punct de vedere tehnologic, survolări aeriene fiind realizate prin camere ataşate unor avioane sau baloane cu aer cald ori chiar elicoptere. Un alt exemplu ar fi examinarea geofizică, metodă care se dovedeşte a fi de departe cea mai eficientă, cel puţin deocamdată. Următorul pas? Situl arheologic. Este stadiul în care sunt vizibile obiectele apărute pe "scannere", în acelaşi timp putând fi observată şi stratificarea solului. De aici încolo începe o muncă de detaliu pentru recuperarea de artefacte, ca apoi să urmeze o analiză aprofundată a acestora. Şi cu puţin noroc se va descoperi ceva de valoare, obiecte care în majoritatea cazurilor vor fi expuse pentru public la muzeele de arheologie.
- Detalii
- de: Florin Daniel Cioloboc
- Terra
În acest articol vorbim despre cele mai reci obiecte din Univers, cea mai rece zonă şi cea mai mică temperatură realizată în laborator de către om. Spaţiul nu este nici rece, nici cald în sine. În absenţa unor substanţe cu vibraţii termice, temperatura nu are înţeles.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Luna şi Staţia Spaţială Internaţională
credit: mir-0.deviantart.com
În acest articol vorbim despre giganţii din univers, cea mai mare planetă, cel mai mare obiect creat de om, aflat în spaţiu, cea mai mare galaxie descoperită, cea mai mare planetă şi... cea mai mare întindere de spaţiu gol cunoscută astronomilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
V-aţi întrebat vreodată ce s-ar întâmpla dacă una dintre stelele cele mai apropiate de sistemul nostru solar s-ar transforma în supernovă? În acest articol vom explora împreună în cadrul unui experiment imaginar implicaţiile unui asemenea eveniment cosmic.
- Detalii
- de: Teodor Sârbu
- Cosmos
În contextul dezastrului de astăzi, 11.03.2011, din Japonia, provocat de un tsunami care a a avut drept cauză un cutremur în Oceanul Pacific, vă oferim un articol privind prognoza seismică. Vorbim despre ce sunt cutremurele şi dacă acestea pot fi prevăzute.
- Detalii
- de: Paul Dolea
- Terra
Oamenii de ştiinţă cunosc multe despre cei 4% din Univers care sunt constituiţi din materie obişnuită, vizibilă, precum cea care formează oamenii şi planetele, Pământul şi Soarele. Însă restul, 96% din Univers, rămâne un mister.
- Detalii
- de: Kathryn Grim
- Cosmos
Cum arată miliardele de stele şi planete care se află dincolo de sistemul nostru solar? Oare se comportă într-un mod asemănător cu planeta şi Soarele nostru sau noi suntem o ciudăţenie a naturii? Citiţi articolul care urmează pentru a afla detalii...
- Detalii
- de: Mihaela Borodi
- Cosmos
Sistemul Solar
Planeta Pământ este o parte a Sistemului Solar, în centrul acestuia aflându-se Soarele, ce ocupă 99,86% din întreaga masă a acestui sistem, cu planetele Jupiter şi Saturn înglobând 90% din masa materiei rămase.
Planeta pe care trăim este a 3-a de la Soare şi face parte din cele 4 planete solide. Prima, cea mai apropiată de Soare, este Mercur, iar cea de-a doua este Venus, ultima din cele 4 planete solide fiind Marte. Cele 4 planete gazoase ce fac parte din sistemul nostru solar sunt: Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Micuţa Pluto, recent scoasă din categoria planetelor şi încadrată în categoria planetelor pitice (plutoizi) este în general cea mai depărtată de Soare (în general, deoarece câteodată orbita sa se apropie de Soare mai mult decât Neptun).
Pământul are un singur satelit natural, Luna, iar singura planetă solidă care mai are sateliţi naturali este Marte, cu Phobos şi Deimos. În schimb, giganţii gazoşi nu au doar un singur satelit sau doi, ci au o întreagă familie, în timp ce Pluto are doar unul.
Alţi membrii ai Sistemului Solar sunt asteroizii stâncoşi ce se încadrează în principal între orbitele lui Marte şi Jupiter. Chiar dacă există un număr mare de asteroizi, aceştia nu formează decât 4% din masa Lunii. Centura lui Kuiper este o zonă formată din asteroizi îngheţaţi şi este situată dincolo de orbita lui Neptun. Trebuie menţionat şi Norul lui Oort, format din miliarde de nuclee de comete ce înconjoară Sistemul Solar.
- Detalii
- de: Mihai Marcu
- Cosmos
De la Big Bang până în zilele noastre (11)
În ultima parte a seriei "Made easy" Peter Hadfield încearcă să localizeze un element comun al dovezilor ştiinţifice, şi anume consistenţa şi compatibilitatea acestora. Caracterul solid şi compatibilitatea mărturiilor transformă observaţiile în dovezi. Cu toţi ne folosim de aşa ceva, de pildă pentru a deduce ce s-a întâmplat în trecut.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
"Pot creaţionismul ştiinţific şi designul inteligent să fie considerate ştiinţă?", iată întrebarea la care încearcă să ofere un răspuns jurnalistul Peter Hadfield în acest nou episod al seriei "Made easy", episod intitulat "Creaţionismul ştiinţific pe înţelesul tuturor"...
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
În cel de-al zecelea episod al seriei "Made Easy", intitulat "Metoda ştiinţifică pe înţelesul tuturor", Peter Hadfield vorbeşte despre felul în care ştiinţa acumulează informaţii şi ajunge la teorii despre univers şi lumea în care trăim.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
În episodul anterior Peter Hadfield se oprea asupra originilor africane ale speciei umane. În continuare veţi putea afla prin ce metode genetice determină oamenii de ştiinţă rutele pe care homo sapiens a migrat din estul Africii, populând întreaga planetă.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
Continuăm prezentarea seriei “Made easy”, realizată de jurnalistul britanic Peter Hadfield cu partea a 8-a, "Evoluţia omului pe înţelesul tuturor", dedicată evoluţiei speciei umane. Cum au ajuns hominizii la forma actuală? Explică evoluţia apariţia lui homo sapiens?
- Detalii
- de: T. Ov.
- Terra
